Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în cadrul ceremoniei de decernare a premiului „Franz Josef Strauß” din partea Fundației Hanns Seidel

  Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut sâmbătă, 2 iunie a.c., la Palatul Regal din München, o alocuțiune în cadrul ceremoniei de decernare a premiului „Franz Josef Strauß”...
Viena

 

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut sâmbătă, 2 iunie a.c., la Palatul Regal din München, o alocuțiune în cadrul ceremoniei de decernare a premiului „Franz Josef Strauß” din partea Fundației Hanns Seidel.

Vă prezentăm în continuare traducerea în limba română a alocuțiunii și textul original în limba germană:

„Stimată doamnă Președinte Prof. Ursula Männle,

Stimată doamnă Președinte al Parlamentului Bavariei, Barbara Stamm,

Stimate domnule premier al Bavariei, Markus Söder,

Doamnelor și domnilor, stimați oaspeți,

Sunt deosebit de încântat să mă aflu astăzi la München, la invitația Fundației Hanns-Seidel și a Landului Bavaria. Sunt deosebit de recunoscător pentru onoarea pe care mi-o faceți prin decernarea premiului ,,Franz Josef Strauß”. Vă mulțumesc foarte mult pentru alocuțiunile dumneavoastră, pentru vorbele onorante. În mod deosebit, vreau să-i mulțumesc doamnei Președinte al Parlamentului Bavariei, Barbara Stamm, pentru laudatio. Vă mulțumesc, de asemenea, tuturor, pentru primirea ospitalieră în acest oraș minunat.

Este o onoare și un privilegiu deosebit faptul că am oportunitatea să accept premiul Franz-Josef Strauß în prezența a numeroase personalități culturale și politice, care l-au cunoscut pe premierul Franz-Josef Strauß sau i-au urmat crezul politic în ultimii 30 de ani.   Este o onoare și un privilegiu. Această distincție mă onorează cu atât mai mult dacă privesc către personalitățile care, începând cu anul 1996, au primit același premiu – Henry Kissinger, Helmut Kohl sau Jean-Claude Juncker.

Franz Josef Strauß spunea că Bavaria este pământul său natal (Heimat), Germania patria (Vaterland), iar Europa este viitorul. Cred că ne regăsim cu toții în această diferențiere plină de sensibilitate. Avem cu toții un cămin și o țară din care provenim, dar avem și o Europă comună, care ne aparține tuturor și ne unește pe toți.

Prin instinctul său politic și geopolitic, Franz Josef Strauß a devenit un simbol al solicitudinii și competenței europene – prin agerimea cu care a recunoscut necesitatea alianței transatlantice, cât și nevoia de a înțelege Estul, fie că era vorba de RDG sau România.

Sunt admirabile nonconformismul și încăpățânarea cu care a urmărit programul său național de modernizare sau visul construcției europene, chiar dacă aceasta s-a aflat pe un drum anevoios, nu de la sine înțeles.

A fost, cu adevărat, un gânditor politic și vizionar, cu mult înaintea timpului său. A fost un om pragmatic, care nu punea preț pe recunoașterea publică, ci pe nevoile reale ale momentului, luând câteodată și decizii nepopulare. A fost un om fidel principiilor sale, care a promovat subiectele în care credea, chiar și atunci când s-a confruntat cu opoziția publică. Noul aeroport al orașului, subiect controversat la timpul său, care este astăzi unul dintre motoarele centrale ale industriei bavareze, a fost una dintre inițiativele sale.

Helmut Kohl spunea: „Ceea ce îl caracteriza cel mai puternic pe Strauß era poate conștiința sa istorică. Era un om care cunoștea istoria și care trăia prin istorie’’.

Modul său de a fi și de a acționa este astăzi mai actual ca niciodată: nevoia pentru acțiune coerentă drept garanție pentru o democrație vie și evitarea extremelor. De aceea este salutară tradiția Fundației Hanns Seidel de a onora moștenirea acestui politician vizionar.

Doamnelor și domnilor,

Fundația Hanns Seidel a fost prima fundație germană de acest tip care și-a deschis un birou în România. Anul 1992 rămâne în mentalul colectiv al românilor – la scurt timp după Revoluție și la finalul Războiului Rece – ca fiind turbulent și dificil. Cu atât mai mult este descinderea Fundației Hanns Seidel în România de apreciat. Fundația a fost un susținător și însoțitor constant al României pe drumul, nu întotdeauna lin, al tranziției de la comunism la o societate modernă, democratică și deschisă.

Anul 1992 mai joacă, deloc întâmplător, un rol deosebit de important și în istoria relațiilor noastre bilaterale: România și Germania încheie Tratatul privind cooperarea şi parteneriatul în Europa, care a influențat decisiv cooperarea noastră politică, economică, științifică și culturală. Anul trecut am marcat, atât la București, cât și la Berlin, nu numai aniversarea a 25 de ani de la semnarea Tratatului, ci și 50 de ani de la reluarea relațiilor la nivel de ambasadă și 10 ani de când România a aderat la UE, sub președinția rotativă a Germaniei.

Am realizat în acest context aniversar o vizită la Berlin, în iunie 2017, și am purtat convorbiri deosebit de consistente cu Președintele Federal Frank-Walter Steinmeier și Cancelarul Federal Angela Merkel.

Relațiile dintre România și Germania sunt puternice, de natură strategică și au ca fundament numeroase reușite comune, dar și dorința de a construi împreună un viitor mai bun pentru Europa. Avem o dinamică deosebită a consultărilor politice, caracterizate de o viziune comună pe teme europene, de securitate și de politică externă. Relațiile economice bilaterale s-au dezvoltat consistent astfel că nivelul schimburilor comerciale au ajuns la peste 30 de miliarde de euro astăzi.

Investitorii germani au investit, în ultimii 25 de ani, constant și sustenabil în România, contribuind la transferul tehnologic și la creșterea competitivității economiei românești. Germania este cel mai important partener comercial al României și al doilea cel mai mare investitor în economia noastră, cu aproximativ 7.000 de companii și peste 300.000 de locuri de muncă create.

România are și cu landul Bavaria o cooperare excelentă din punct de vedere politic, economic și cultural. Aș dori să salut în mod special și să laud comunitatea de români din Bavaria, care s-a integrat exemplar și care este una din cele mai vechi și mai active comunități de români din Occident, având un rol neprețuit la aprofundarea și consolidarea relațiilor noastre bilaterale, la fel ca și reprezentanții etnicilor germani originari din România – sașii transilvăneni și șvabii. Minoritatea română din Germania și cea germană din România – sași transilvăneni, șvabii bănățeni și sătmăreni, landlerii – reprezintă un element cheie în arhitectura relațiilor noastre bilaterale, fiind un adevărat catalizator al dialogului între țările noastre și un catalizator al relațiilor noastre, având rol de pod în relațiile bilaterale.

Stimați oaspeți, doamnelor și domnilor,

2018 este, din punct de vedere istoric, un punct crucial de referință în istoria modernă a României: la 1 Decembrie 1918 a avut loc la Alba Iulia Marea Adunare Națională. Au participat 100.000 de oameni și au hotărât unirea Transilvaniei cu Regatul. În același an avusese loc și unirea cu regiunile Bucovina și Basarabia. La Alba Iulia au fost prezenți reprezentanți ai tuturor partidelor, confesiunilor și straturilor sociale, care au susținut Unirea.

Minoritatea germană din Transilvania a fost prima care a susținut Declarația de la Alba Iulia, recunoscând astfel Unirea.

O sută de ani mai târziu, România a devenit o ţară care, prin societatea sa deschisă, prin performanță economică, prin conduita faţă de cetăţean şi prin raportarea la construcția europeană contribuie solid la păstrarea unităţii UE de care este acum mai mult decât oricând nevoie.  România a dovedit între timp că este un partener responsabil și de încredere.

România se pregătește să îşi asume pentru întâia oară, în prima parte a anului 2019, Președinția Consiliului UE, un test al maturității noastre europene, în cadrul căruia România îşi va aduce contribuția în rezolvarea problemelor actuale.

Este datoria noastră ca, în aceste vremuri neliniștite și greu predictibile, să conferim proiectului european o nouă dinamică, încredere și viziune. La 9 mai 2019 orașul Sibiu va găzdui un important Summit, care va influența în mod decisiv viitorul proiectului european.

Soluția ține de noi toți și constă în angajarea pe calea solidarității şi a unității, în mod pragmatic şi credibil. Important este ca Uniunea Europeană să-și păstreze, în mod onest, valorile şi principiile sale fundamentale şi să identifice căi concrete pentru a fi mai apropiată de cetățenii săi, a căror securitate și prosperitate să fie garantate. Sunt convins că un proiect european în acești parametri reprezintă calea prin care vom reuși să progresăm către o Europă prosperă, puternică şi sigură.

România consideră că doar prin unitatea statelor membre pot fi preîntâmpinate tendințele de divizare pe care, din păcate, le întâlnim astăzi în interiorul Uniunii.

Românii cred cu tărie în proiectul european, în capacitatea sa de a asigura democrația şi prosperitatea cetățenilor europeni. Asemenea concetățenilor mei, sunt și eu încrezător în forţa proiectului european. Am convingerea că, prin dialog şi prin cooperarea noastră strânsă, Uniunea Europeană va depăși întărită această perioadă în care este supusă unor adevărate teste de rezistență.

Doamnelor și domnilor,

Au existat mereu oameni, actori ai istoriei, care și-au asumat riscuri, în ciuda tuturor adversităților, au continuat să își facă datoria. Unul dintre acești oameni a fost Franz Josef Strauß, a cărui moștenire de valori și principii trebuie să o apărăm, aceasta fiind datoria noastră. De aceea, sunt mândru că sunt unul dintre laureații Fundației Hanns Seidel. Dezvoltare, deschidere, coeziune, solidaritate și toleranță, toate acestea înseamnă o Europă mai bună. Și de toate acestea avem acum nevoie, mai mult ca oricând.

Vă rog să îmi permiteți să adresez recunoștința mea pentru primirea călduroasă în orașul dumneavoastră minunat. Vă mulțumesc tuturor!”


 

„Sehr geehrte Frau Vorsitzende Prof. Ursula Männle,

Verehrte Frau Präsidentin des Bayerischen Landtags,  Barbara Stamm,

Sehr geehrter Herr Ministerpräsident des Freistaates Bayern, Markus Söder,

Meine Damen und Herren, Liebe Gäste,

Es ist mir eine besondere Freude, heute, auf Einladung der Hanns-Seidel-Stiftung und des Freistaates Bayern, in München anwesend zu sein. Für die Ehre, die Sie mir durch die Verleihung des ”Franz Josef Strauß-Preises” erweisen, bin ich äußerst dankbar. Vielen Dank für Ihre Ansprache und Ihre würdigenden Worte, Frau Präsidentin Barbara Stamm. Gleichzeitig danke ich Ihnen allen für den herzlichen Empfang in Ihrer wunderbaren Stadt.

Die Tatsache, dass ich den Franz-Josef Strauß Preis der Hanns Seidel Stiftung heute, in Anwesenheit zahlreicher eminenter, politischer und kultureller Persönlichkeiten, die Ministerpräsident Franz-Josef Strauß gekannt haben oder in den letzten 30 Jahren seinem politischen Credo folgten, erhalte, ist eine große Ehre und ein besonderes Privileg. Diese Auszeichnung ehrt mich umso mehr, wenn ich auf die Persönlichkeiten zurückblicke, die mit diesem Preis gewürdigt worden sind – Henry Kissinger, Helmuth Kohl oder Jean-Claude Juncker.

Franz Josef Strauß sagte, Bayern sei die Heimat, Deutschland das Vaterland und Europa die Zukunft. Wir alle finden uns in dieser einfühlsamen Differenzierung wieder. Jeder von uns hat sein eigenes Zuhause, oder sein eigenes Land, aber auch ein Europa das uns allen gehört und uns alle vereint.

Franz Josef Strauß ist durch seinen politischen und geopolitischen Instinkt ein Symbol der europäischen Fürsorglichkeit und Kompetenz geworden – durch die Schärfe mit der er die Notwendigkeit einer transatlantischen Allianz erkannt hat, aber auch durch das Bedürfnis den Osten zu verstehen, sei es die DDR oder Rumänien. Bemerkenswert war auch sein Nonkonformismus und die Hartnäckigkeit mit der er sein Modernisierungsprogramm verfolgt hat, aber auch der Traum des europäischen Aufbaus – ein schwieriger Weg, gar nicht selbstverständlich.

Er war ein politischer und visionärer Denker, seiner Zeit weit voraus.

Ein Pragmatiker, der nicht den Applaus, sondern die realen Bedürfnisse im Blick hatte, hat manchmal auch unpopulär gehandelt. Ein prinzipientreuer Mann, der sogar gegen den härtesten Widerstand der Öffentlichkeit wichtige Themen vorangebracht hat.

Der neue Münchner Flughafen, zu seiner Zeit ein umstrittenes Projekt, das aber heute einer der zentralen Motoren der bayerischen Wirtschaft ist, war seine Initiative.

Helmut Kohl sagte: ”Was Strauß vielleicht am stärksten kennzeichnete, das war sein historisches Bewusstsein. Er war ein Mensch, der die Geschichte kannte und der aus der Geschichte lebte’’.

Sein Auftreten und sein Handeln sind heutzutage so aktuell wie nie zuvor: konsequentes Handeln als Garantie dafür, die Demokratie lebendig zu halten und die Extremen zu verhindern.

Deshalb ist die Tradition der Hanns Seidel Stiftung, das Erbe dieses visionären Politikers zu ehren, umso wertvoller.

Meine Damen und Herren,

Die Hanns Seidel Stiftung war die erste deutsche Stiftung die  ein Büro in Rumänien eröffnet hat. Unmittelbar nach der Wende und nach dem Ende des Kalten Krieges, bleibt das Jahr 1992 in der kollektiven rumänischen Erinnerung als turbulent und schwierig.

Umso mehr ist die Niederlassung in Rumänien ein Verdienst für die Hanns-Seidel-Stiftung.

Die Stiftung war ein ständiger Begleiter und Unterstützer Rumäniens auf dem nicht immer einfachen Weg vom Kommunismus zu einer modernen, demokratischen und offenen Gesellschaft.

Das Jahr 1992 spielt eine weitere wichtige Rolle auch in den bilateralen Beziehungen: Rumänien und die Bundesrepublik Deutschland unterzeichneten ein Abkommen über freundschaftliche Zusammenarbeit und Partnerschaft in Europa, welches maßgeblich die bilaterale politische, wirtschaftliche, wissenschaftliche und kulturelle Zusammenarbeit beeinflusst hat.

Voriges Jahr haben Bukarest und Berlin nicht nur das 25-jährige Jubiläum dieses Vertrages gefeiert, sondern auch 50 Jahre diplomatischer Beziehungen auf Botschaftsebene und 10 Jahre seitdem Rumänien, unter der deutschen EU-Ratspräsidentschaft, Mitglied der Europäischen Union geworden ist. Zu diesem feierlichen Anlass besuchte ich Berlin, im Juni 2017, und hatte sehr gute Gespräche mit Bundespräsident Frank-Walter Steinmeier und mit Bundeskanzlerin Angela Merkel.

Die Beziehungen zwischen Rumänien und Deutschland sind stark, von strategischer Natur und haben als Grundlage viele gemeinsame Erfolge, aber auch den Wunsch, zusammen eine bessere Zukunft für Europa aufzubauen. Es herrschen ein reger politischer Austausch und eine sehr gute Abstimmung in außen-, sicherheits- und europapolitischen Themen.

Die bilateralen Wirtschaftsbeziehungen haben 2017 maßgeblich zugelegt. Der Handelsaustausch beläuft sich auf über 30 Mrd. EUR.

Deutsche Unternehmer haben in den letzten 25 Jahren kontinuierlich und langfristig in Rumänien investiert und zum Technologie-Transfer sowie zur Steigerung der Wettbewerbsfähigkeit der rumänischen Wirtschaft beigetragen.

Deutschland ist der wichtigste Handelspartner Rumäniens und der zweitgrößte Investor unserer Wirtschaft, mit etwa 7.000 Unternehmen und über 300.000 geschaffenen Arbeitsplätzen.

Rumänien und Bayern pflegen traditionell exzellente politische, wirtschaftliche und kulturelle Beziehungen.

Die beispielhaft integrierte rumänische Diaspora aus Bayern, eine der ältesten und aktivsten im Westen Europas, mit Ihrer unentbehrlichen Rolle zur Verstärkung und zur Vertiefung unserer bilateralen Beziehungen, möchte ich an dieser Stelle lobend erwähnen, ebenso die Verbände der aus Rumänien stammenden Deutschen, Siebenbürger Sachsen und Schwaben.

Im Allgemeinen sind die rumänische Minderheit in Deutschland und die deutsche Minderheit in Rumänien – Siebenbürger Sachsen, Banater und Sathmarer Schwaben, Landler u.a. –  ein Schlüsselelement in der Architektur der bilateralen Beziehungen, ein echter Katalysator für den Dialog zwischen unseren Ländern, mit einer wichtigen Brückenfunktion in unseren bilateralen Beziehungen.

Sehr geehrte Gäste, meine Damen und Herren,

2018 ist, historisch gesehen, ein entscheidender Meilenstein der rumänischen modernen Geschichte: Am 1. Dezember 1918 fand die Große Nationalversammlung in Alba Iulia (Karlsburg) statt. 100.000 (hunderttausend) Personen nahmen daran teil und haben für die Vereinigung Siebenbürgens mit dem Altreich gestimmt.

Im selben Jahr hatten sich auch die Regionen Bukowina und Bessarabien und andere historische Provinzen angeschlossen. Vertreter aller Parteien, aller Konfessionen und aller Schichten der Gesellschaft waren in Alba Iulia dabei und befürworteten die Vereinigung.

Darüber hinaus hat die deutsche Minderheit aus Siebenbürgen als Erste den Beschluss unterzeichnet und die Vereinigung anerkannt.

Hundert Jahre später ist Rumänien ein Land, welches durch seine offene Gesellschaft, die wirtschaftliche Leistung, die Einstellung gegenüber den Bürgerinnen und Bürger und das Verhältnis zur europäischen Konstruktion nachhaltig zur Bewahrung der europäischen Einheit beiträgt, die heute notwendiger ist denn je.

Rumänien hat inzwischen bewiesen, dass es ein berechenbarer und vertrauenswürdiger Partner ist.

Rumänien bereitet sich vor, in der ersten Hälfte des Jahres 2019 zum ersten Mal die EU-Ratspräsidentschaft zu übernehmen. Das wird unsere europäische Reife testen, wobei Rumänien seinen Teil zur Lösung der Probleme beitragen wird. Es ist unsere Pflicht, in diesen unruhigen Zeiten dem europäischen Projekt neue Dynamik, Vertrauen und Vision zu schenken. Am 9. Mai 2019 wird Hermannstadt/Sibiu Gastgeber eines Gipfels sein, der Europas Zukunft maßgeblich beeinflussen wird.

Die Lösung liegt bei uns allen und besteht darin, uns auf den Weg der Solidarität und Eintracht zu begeben, in einer pragmatischen und glaubwürdigen Art und Weise. Wichtig ist, dass die Europäische Union ihre Werte und Grundsätze ehrlich bewahrt und den richtigen Weg findet, näher an ihren Bürgerinnen und Bürgern zu sein, um deren Sicherheit und Wohlstand garantieren zu können.

Ein pragmatisches europäisches Projekt, unter diesen Voraussetzungen, ist jener Weg den wir gehen müssen, um ein wohlhabendes, starkes und sicheres Europa zu bewahren. Rumänien ist überzeugt, dass den Abspaltungstendenzen die wir leider heute innerhalb der Union sehen, nur durch die Einigkeit der Mitgliedsstaaten entgegengewirkt werden kann.

Die Rumänen glauben fest an das europäische Projekt sowie an dessen Fähigkeit, Demokratie und Wohlstand der europäischen Bürger zu sichern.

Wie meine Mitbürger vertraue ich auch der Kraft des europäischen Projekts. Ich bin davon überzeugt, dass durch Dialog und enge Zusammenarbeit die Europäische Union gestärkt aus dieser Zeit, in der sie verschiedenen Härtetests ausgesetzt ist, hervorgehen wird.

Meine Damen und Herren,

Es gab immer Menschen, Akteure der Geschichte, die Risiken eingegangen sind, die, trotz allen Anfeindungen, ihre Pflicht getan haben. Einer dieser Menschen ist Franz Josef Strauß und es ist unsere Pflicht an diesen Werten und Prinzipien, die Teile seines Erbes sind, festzuhalten und sie zu verteidigen. Deswegen bin ich stolz einer der Preisträger der Hanns Seidel Stiftung zu sein.

Wachstum, Offenheit, Kohäsion, Solidarität und Toleranz, das bedeutet ein besseres Europa! Und das brauchen wir, jetzt mehr denn je.

Erlauben Sie mir bitte abschließend noch einmal meinen Dank für den Empfang in ihrer wunderschönen Stadt auszusprechen. Ich danke Ihnen!”

Sursa: http://www.presidency.ro

Munchen
Categorii
Noutăți
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole