Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în cadrul evenimentului „România la Centenar”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 15 martie a.c., la Palatul Cotroceni, o alocuțiune în cadrul evenimentului „România la Centenar”, organizat de către Administrația Prezidențială. Vă prezentăm...
Viena

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 15 martie a.c., la Palatul Cotroceni, o alocuțiune în cadrul evenimentului „România la Centenar”, organizat de către Administrația Prezidențială.

Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii:

„Domnule ministru,

Domnule Președinte al Academiei Române,

Domnilor președinți ai consiliilor județene,

Doamnă primar, domnilor primari,

Domnilor rectori,

Doamnă ambasador,

Domnule Mihai Șora,

Doamnelor și domnilor,

 

Am dorit ca la începutul Anului Centenarului să mă întâlnesc cu cei care mi-au adresat solicitări de acordare a Înaltului Patronaj sau mi-au trimis invitații la proiecte și evenimente de marcare a faptelor de acum un secol.

Am subliniat în repetate rânduri că Centenarul Marii Uniri nu trebuie să se rezume la a fi un simplu prilej de ceremonii, fie ele pioase sau de mare bucurie. Centenarul nu marchează doar momentele de acum 100 de ani, ci este despre întregul parcurs al României moderne și despre proiectele noastre de viitor.

Mai mult, Centenarul nu poate fi despărțit de istoria și soarta continentului nostru, după cum nici viitorul nostru nu poate fi rupt de proiectul european din care facem parte.

Am încurajat toate guvernele României de după 2015, au fost cinci, să-și asume cu maximă responsabilitate rolul de a dovedi, prin proiecte concrete, importante, implementate cu responsabilitate, capacitatea țării noastre de a se angaja în al doilea secol al său de modernitate.

Centenarul a creat în societatea românească un orizont de așteptare comparabil, poate, cu momentul aderării țării noastre, în 2007, la Uniunea Europeană.

Din păcate, jocul politic mărunt a avut câștig de cauză în fața unei rare oportunități: aceea de a construi consens politic, coeziune și angajament social în jurul unor obiective și proiecte de modernizare a țării, continuând idealurile Marii Uniri.

Regret că manifestările și proiectele dedicate Centenarului se pregătesc în lipsa unui cadru legal, care cadru nu a fost încă adoptat de Parlament.

Regretabil este și faptul că, deși Guvernele succesive din ultimul an ne-au anunțat în repetate rânduri de iminența prezentării unui program național al Centenarului și a adoptării unui mecanism transparent și operațional de sprijin, acest lucru nu s-a întâmplat.

 

Doamnelor și domnilor,

Acum 100 de ani, așteptările majorității românești și, deopotrivă, ale minorităților naționale erau de a trăi nu doar într-o Românie mai mare, ci și într-o Românie mai bună. Să reținem acest lucru! «Dreptate și adevăr, la temelia României întregite!» – s-a spus la Alba-Iulia.

Înfăptuirea idealului național a fost legată de edificarea unei Românii mai drepte, mai incluzivă în raport cu toți cetățenii săi, o țară care își fructifică potențialul uman și natural.

S-a dorit o Românie apropiată de Europa și de valorile europene.

Din păcate, la scurt timp de la întregirea națională, am cunoscut ascensiunea totalitarismelor și a politicii de dictat, creșterea intoleranței și a antisemitismului până la forme criminale de manifestare.

Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial și instaurarea prin forță a comunismului au suspendat, pentru jumătate de secol, modernizarea și europenizarea României.

Anul 1989 ne-a redat speranța într-un viitor bazat pe valorile occidentale dar, deopotrivă, ne-a conferit și responsabilitatea construirii sale.

 

Doamnelor și domnilor,

«Vrednicia neamurilor se judecă după temeinicia hotărârilor ce le iau, după măsura de înălțare sufletească cu care se alătură la aceste hotărâri și după stăruința cu care se silesc a înfăptui hotărârile luate». Aceste cuvinte pe care Iuliu Maniu le-a rostit la 1 Decembrie 1918, la un veac distanță, sunt la fel de adevărate și pline de semnificație.

Dacă vrem să cinstim cu adevărat faptele înaintașilor și să ne ridicăm la înălțimea moștenirii pe care ne-au lăsat-o, avem datoria să ne asumăm, la rândul nostru, ținte la fel de înalte. Doar punându-ne resursele în slujba societății putem contribui cu toții – oameni de stat, clasă politică, elite din toate domeniile – la dezvoltarea țării în următoarea sută de ani.

Anul 1918 ne arată, în mod exemplar, că atunci când interesele naționale, iar nu cele mărunte, de grup, sunt puse în centrul viziunii politice, România face pași uriași înainte și își capătă locul pe care îl merită între națiunile Globului.

Este responsabilitatea noastră să intrăm în noul centenar cu o înțelegere profundă a acestui adevăr istoric.

Este cu atât mai relevant faptul că trecerea în următorul veac coincide cu preluarea, la 1 ianuarie 2019, a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Conștiința națională, apropierea societății noastre de procesele politice și economice occidentale și forța viziunii elitelor au dat formă și identitate țării. În secolul XXI însă, România are nevoie de noi energii, care să se manifeste într-un Proiect de țară în acord cu interesele noastre contemporane, fundamental legate de statutul de membru al Uniunii Europene și al NATO.

România pe care ne-o dorim nu poate exista în lipsa unei autentice creșteri a competitivității, ceea ce presupune, în primul rând, un angajament susținut pentru un sistem de educație modern, deschis deopotrivă către valorile umanismului european și către nevoile mediului antreprenorial.

Trebuie să stopăm declinul infrastructurii și al sistemelor publice.

Trebuie să fructificăm potențialul industriilor creative și al sectorului cultural, să reunim națiunea în jurul valorilor și proiectelor coezive.

Proiectele care celebrează Centenarul sunt importante dacă propun idei, perspective sau obiective pentru viitor. Acesta a fost și criteriul esențial pentru care încurajez și susțin manifestările pe care dumneavoastră le dedicați Centenarului.

Sunt convins că veți avea succes, pentru că în centrul proiectelor ați pus valorile și idealurile care au propulsat România pe calea modernității sale europene.

Cu aceste gânduri, deschid, doamnelor și domnilor, dezbaterea de astăzi! Aștept intervențiile, opiniile și întrebările dumneavoastră. Și sper să reușim să intrăm într-un autentic dialog. Mulțumesc!”

Intervenția Președintelui României, domnul Klaus Iohannis: Eu sunt unul dintre politicienii care cred în cultură și în plusvaloarea culturii, și nu doar cred, am experimentat-o și funcționează. Însă, este foarte adevărat, trebuie să avem niște obiective, trebuie să găsim consensul politic și pot să vă spun, poate o să vă surprindă, noi putem, nu numai la 1918. Am dovedit, și în ultimii ani, că atunci când avem proiecte serioase, importante pentru țară reușim să găsim consensul politic. Și pentru Centenar cred că găsim consens, cel puțin până acum pot să vă spun cu toată răspunderea că nu am găsit niciun politician care nu a dorit să facem evenimente de Centenar sau care nu a dorit să iasă bine. Dar, în afară de această dorință, hai să facem un plan.

Întrebare: Știm cu toții că România este undeva pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte bugetul pe care îl alocă Educației. Știm, de asemenea, că sunt multe proiecte, multe ONG-uri, multe companii în România care încearcă să facă lucruri. Știm că angajatorii au mare nevoie de resursă umană bine pregătită pentru piața muncii de astăzi și mai ales pentru viitor. Vom vedea ce reușim să facem în continuare, împreună, pentru o schimbare sistemică. Întrebarea mea însă este: Dacă ați avea oportunitatea să vă aflați în același spațiu, într-un lift să spunem, cu unul dintre cei mai bogați oameni ai lumii, Bill Gates, să presupunem, și și-ar arăta deschiderea să ne pună la dispoziție toți banii de care Educația din România are nevoie, toată expertiza lui și orice alt sprijin de care avem nevoie, care ar fi primul lucru pe care l-ați schimba în Educație?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Oricât de bogat ar fi sau oricât de bogați ar fi, nu ar putea să plătească lucrul pe care aș dori eu și îmi doresc foarte mult să-l schimb, este vorba de mentalitate. Mentalitatea celor care dau educație, mentalitatea, sigur, celor care înlesnesc educația și mai puțin cei de educat, fiindcă ei trebuie educați, nu trebuie să le schimbăm mentalitatea. Nu este vorba de bani, știu că am mai fost puțin simpatic când am spus oamenilor „Știți, nu în bani stăm!”, că până la urmă, dacă folosim 4% cu cap e mai bine decât 6% fără cap.   Noi, deocamdată, suntem cam între și cred că nu avem, în primul rând, nevoie de mai mulți bani, chit că o să mă contrazică și rectorii, și directorii, și profesorii, ar fi bine să avem, dar în primul rând avem nevoie de o schimbare de paradigmă.

Noi trăim într-o țară care dispune de cea mai mare bogăție de care poate să dispună o națiune, dispunem de inventivitate, creativitate. Ceea ce vrem noi să facem este să le turnăm în forma competitivității, or asta, sigur, se poate numai prin educație, prin educație de foarte bună calitate la scară largă. Asta este, pe scurt, ce m-a dus la definirea și, cu sprijinul colegelor și colegilor și a celor care au venit din toată țara, la crearea proiectului „România Educată”. Este mult mai mult decât o schimbare a programei școlare, este mult mai mult decât schimbarea unui orar, sau a perioadei de vacanță, sau a pregătirii profesorilor, sau a felului în care știm să îi plătim pe cei care ne educă generațiile care vin, este vorba de întregul complex care, după părerea mea, putem să-l schimbăm în așa fel încât România să devină o țară lider în competitivitate, dând tinerilor o educație de foarte bună calitate, adaptată anilor care vin, și nu anilor care au trecut, indiferent cât de frumoși ar fi fost, și creând astfel o națiune care performează prin ce creează cu mintea umană. S-au făcut diferite comparații și s-a găsit că avem o resursă intelectuală importantă, doar că  folosim prea puțin. Și ca să vă dau poate un exemplu care subliniază ceea ce am spus, la o mare companie din Silicon Valley a făcut cineva o numărătoare să vadă ce limbi, în afară de, evident, engleză, se vorbesc. Prima limbă străină care se vorbește acolo este limba română. Deci avem oameni avem, dar îi folosim în America, în Italia, în Spania, în Marea Britanie, în toată lumea. Trebuie să lucrăm un pic mai mult ca să se simtă oamenii acasă ca acasă și întreaga educație să devină un bun al întregii națiuni. Cred că este acesta un obiectiv care merită să devină laitmotiv pentru următorul nostru secol, pe care ni-l dorim tot modern.

Întrebare: Și dacă totuși antreprenorilor ar trebui să le cereți să facă ceva, pentru că ei au nevoie de resursă umană acum, ce le-ați cere să facă?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta putem să discutăm la un seminar de „România Educată” dacă vreți.

Întrebare: Dați-mi voie să vă mulțumesc pentru invitație și să apreciez că un astfel de eveniment are loc într-o perioadă în care poate nu este suficientă liniște pentru o sărbătoare atât de importanță pentru țara noastră. Studenții, de-a lungul acestui secol și nu numai, au reprezentat o forță importantă în societatea noastră. De multe ori, schimbări pozitive s-au produs prin intermediul nostru, dar totodată au existat și o serie de derapaje pe care trebuie să le admitem și să ne cerem scuze pentru acestea. Noi vom marca pe tot parcursul acestui an, prin diferite evenimente, ceea ce s-a întâmplat. Ne preocupă foarte mult prezentul, dar și viitorul și cu permisiunea dumneavoastră vă voi adresa o întrebare. Unde vedeți dumneavoastră rolul studenților, în general al tinerilor, în Proiectul de țară pe care ați început să-l conturați și ar urma să se desfășoare în următoarele decenii, respectiv corelarea cu România Educată?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:  Sper că sunteți de acord cu mine că studenții au un rol hotărâtor în toate proiectele de țară și au avut un rol determinant în toate proiectele de țară. S-a vorbit, pe bună dreptate, de Revoluția de la 1848. Cele mai importante voci care au apărut atunci au venit cu entuziasmul studenției. Cei care au dus flacăra mai departe și care au contribuit esențial la realizarea Marii Uniri au fost, în bună măsură, studenții. Mulți dintre noi am constat că, în perioada studenției, nu numai energia este maximă, ci și disponibilitatea de a schimba lucrurile. Orice proiect de țară am scrie, am descrie și am inventa, fără studenți nu cred că este realizabil. Și, dacă m-ați întrebat așa de direct, vă răspund tot așa – un rol hotărâtor!

Consilier Prezidențial, domnul Sergiu Nistor: Am rugămintea ca, așa cum ați deschis această dezbatere, să o închideți cu câteva cuvinte, înainte ca noi, cei care suntem în această sală, să mai împărțim cu dumneavoastră câteva minute, într-un cadrul mai informal.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Împreună cu colegele și colegii mei, am studiat ce ne-ați trimis, unii dintre dumneavoastră, cum am apus și în deschidere, mi-ați cerut Înaltul Patronaj și câtorva proiecte foarte bune le-am acordat deja acest Înalt Patronaj. Mulți dintre dumneavoastră m-ați invitat la evenimentele pe care planificați să le desfășurați, cu ocazia și în Anul Centenarului. Vă mulțumesc tuturor pentru faptul că v-ați gândit să mă implicați în demersul dumneavoastră Centenar. Cred că este o idee bună și, de aceea am organizat această întâlnire. Chiar dacă în cadrul acestei întâlniri au apărut, inclusiv din partea subsemnatului, câteva accente critice, vă rog să le tratăm cu optimismul de rigoare, cu optimismul care se cuvine unui Centenar. Ideea generală a fost și este să vă încurajez, să vă spun acest lucru și să transmit un pic de optimism care, din când în când, s-a dovedit a fi necesar. Indiferent dacă ne facem un plan național sau nu, evenimente ocazionate de Centenar vor avea loc, datorită dumneavoastră și altora care s-au pregătit și se pregătesc pentru ele. Important este, după părerea mea, ca toate evenimentele să fie percepute ca făcând parte dintr-un întreg mai mare. O națiune evident că se compune din oamenii care formează națiunea, dar o mare adunare  nu are spiritul unei națiuni, acolo mai e nevoie de multe alte lucruri. Este nevoie de idealuri, este nevoie de obiective de viitor, este nevoie de sentimentul de apartenență și, dacă avem noroc, și la români s-a întâmplat, apare și sentimentul de patriotism, de apartenență la o națiune care este importantă. Și aceste lucruri îmi doresc să reușim împreună să le subliniem. Cum foarte bine s-a spus, ar fi greșit să cădem într-un festivism inutil. În niciun caz nu doresc sau nu-mi doresc să recreăm „Cântarea României”. Vă amintiți unii dintre dumneavoastră ce a fost, o sumă de evenimente culturale, unele dintre ele chiar bune, dar cel puțin eu nu îmi amintesc că ar fi apărut așa o mândrie, o bucurie națională de acolo. Dar de data asta îmi doresc să apară, fiindcă, dacă reușim acest lucru, atunci vor apărea sinergiile, vor apărea la fiecare participant, organizator și facilitator sentimentul că, într-adevăr, este parte din ceva mai mare, contribuie la ceva important pentru națiune. Și atunci o să apară o energie care ne duce cu bine în următorul nostru secol pe care cu toții cred că ni-l dorim de modernitate. Din acest motiv este important să nu uităm că o națiune fără trecut nu are viitor. Dar ca să creezi viitorul, trebuie să te străduiești, nu este suficient să știi istorie. Istoria trebuie celebrată, iar viitorul trebuie creat. Vă invit să facem împreună aceste lucruri!

Și cum nu am reușit, din motive lesne de înțeles de timp, să ascultăm doar pe unii dintre dumneavoastră, sunt convins că ceilalți au proiecte cel puțin la fel de bune și importante, ca să avem ocazia măcar să schimbăm două vorbe, am pregătit partea care urmează acum și sper că nu vă supărați dacă vreau să vă salut pe fiecare în parte.

Sursa: http://www.presidency.ro

Viena
Categorii
Noutăți
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole