Astăzi, 3 ocombrie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a susținut o declarație de la tribuna Camerei Deputaților privind interdicția de intrare timp de 5 ani în Republica Moldova a cetățeanului român George Nicolae Simion, liderul Platformei Unioniste ”Acțiunea 2012”. În intervenția sa, deputatul Constantin Codreanu a ținut să precizeze: „În noaptea de 1 spre 2 octombrie curent, un cetățean român a fost declarat indezirabil pentru următorii cinci ani și îndepărtat de pe teritoriul Republicii Moldova. Este vorba despre George Nicolae Simion, președintele Platformei Unioniste ”Acțiunea 2012”, văzut de regimul Plahotniuc-Dodon drept un „pericol pentru securitatea națională și ordinea publică”. Cetățeanul român George Simion a fost escortat până în vama Albița, îndepărtarea făcându-se într-o manieră susceptibilă de aplicarea forței fizice de către angajați ai Biroului Migrație și Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Cele întâmplate sunt abuzuri de natură să limiteze drepturile cetățenilor români la libera circulație și la exprimarea opiniilor. Aceste abuzuri pot conduce la deteriorarea relațiilor speciale și privilegiate dintre cele două state românești ale noastre. Ele urmăresc descurajarea și suprimarea mișcării unioniste din Republica Moldova susținută tot mai mult de către românii de peste Prut. Liderul Platformei Unioniste ”Acțiunea 2012” nu a întreprins niciodată acțiuni care să prezinte ”pericol pentru securitatea națională și ordinea publică” din Republica Moldova. Singurele sale activități publice în Republica Moldova se înscriu perfect în limitele legale. Opiniile unioniste exprimate de George Simion, ca și militantismul unionist în general, nu pot prezenta niciun fel de pericol real pentru securitatea națională și ordinea publică din Republica Moldova. Cel mai convingător argument în acest sens este existența unor partide unioniste înregistrate legal la Chișinău. Autoritățile române au obligația de a verifica dacă există sau nu vreun pericol real din partea unui cetățean român la adresa ordinii publice și a securității naționale a celui de al doilea stat românesc, așa cum ar lăsa să se înțeleagă, absolut neîntemeiat, autoritățile în exercițiu de la Chișinău. Întrebarea noastră firească este dacă regimul Plahotniuc-Dodon luptă doar cu un cetățean al României care nu a comis nimic reprobabil sau luptă cu ideea unionistă în general. În ultimul timp a devenit tot mai clar că militantismul unionist este văzut la Chișinău drept un pericol la adresa regimului Plahotniuc-Dodon, ceea ce însemnă că acest regim va putea recidiva în cazul oricărui cetățean român care militează pentru Unire. Astfel, am ajuns în situația în care regimul antidemocratic Plahotniuc-Dodon reprezintă el însuși o problemă de securitate pentru România și pentru români. Ieri, am interpelat Ministerul Afacerilor Externe asupra cazului, cerând luarea de măsuri, conform legii, pentru clarificarea situației, solicitarea de explicații și remedierea cazului. Ideea unionistă este una legitimă. Ea reprezintă un test pentru orice guvernant de la București și Chișinău. Mai ales acum, în anul în care marcăm Centenarul Marii Uniri. Oricine luptă împotriva acestei idei va pierde. Reunirea României cu Republica Moldova este un ideal sfânt și perfect democratic. Nimeni și nimic nu-i va putea sta în cale. ReUnirea este iminentă!”.

  Miercuri, 3 octombrie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a avut la sediul central al Academiei Române, într-o...
Viena

 

Miercuri, 3 octombrie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a avut la sediul central al Academiei Române, într-o atmosferă călduroasă, o întrevedere cu domnul academician Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei, domnul academician Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei și domnul Dinu Dumitru, directorul general al Academiei.

Interlocutorii au procedat la un schimb de păreri pe marginea problematicii curente a Academiei Române, din perspectiva importanței deosebite și a misiunii acesteia ca cel mai înalt for național de consacrare, de cercetare științifică și creație, care reunește personalități din țară și de peste hotare, a căror operă este reprezentativă pentru știința și cultura română.

De asemenea, discuțiile s-au axat pe proiectul Legii Academiei Române aflat în dezbatere parlamentară și prin care se propune, între altele, redefinirea rolului, misiunilor și obiectivelor Academiei Române.

Domnul academician Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române a ținut să declare cu această ocazie: ”Mă bucur că ați reușit să ajungeți la Academia Română și dorim să vă rugăm să ne ajutați și să încercăm să facem ceva în privința unor probleme punctuale.

Academia Română este o instituție identitară fără pereche. Împreună cu o echipă de juriști, eu și colegii mei, am făcut o lege. Bine făcută, cu câteva scăpări. Am discutat cu domnul Ministru Teodorovici pe baza ei și ceea ce dumnealui nu înțelege este că atunci când noi solicităm să fim scutiți de impozite, nu este o solicitare venită din partea oricărei instituții.

Instituția noastră este una de interes public pentru ca are proprietăți private și valori de patrimoniu, ale țării. Aceste valori sunt în proprietatea Academiei care este a țării. Tot încearcă diverși să ne numească instituție de stat. Noi nu suntem. Suntem sui generis, de interes public, instituție autonomă care își hotărăște singură activitatea, componența, administrarea etc.

Mai este un subiect foarte sensibil pentru noi. Casa Academiei, aceea mare, neterminată. Acolo sunt editura Academiei și 40 de institute. A mai rămas 6-7% din cât mai trebuia executat din clădire și lucrarea a fost scoasă la licitație.

Legea a trecut de primele comisii și este acum la comisia de învățământ. Tot ce ne dorim este să iasă ceva în beneficiul instituției ca să aibă libertatea să funcționeze. Avem nevoie de sprijinul oamenilor din Parlament. Dacă legea este adoptată într-o formă bună, toate problemele noastre s-ar rezolva. Este foarte interesant că ceea ce se solicită prin această lege nu este nimic în plus față de ceea ce a avut de-a lungul timpului Academia Română. În 1990, Academia se reînființează și este continuatorul Academiei dinainte de 1948. Nu mai avem nici măcar 30% din ce aveam. Dacă reușim să rezolvăm toate impedimentele printr-o lege, Academia ar avea libertatea să se dezvolte.

Ca să vorbim despre domeniul dumneavoastră de activitate, în afara țării sunt peste 10 milioane de români, această eleganță pe care o avem cu minoritățile din țară ar trebui să aibă și reciprocitate. Noi am pus în lege că vom înființa filiale ale Academiei Române în afara României, ca să creăm expansiune”.

Deputatul Constantin Codreanu a ținut să menționeze, între altele: ”Vă mulțumesc pentru această expunere amplă și densă. Doresc să vă asigur de susținerea oricărei inițiative care vizează consolidarea culturală și identitară a națiunii române, fie că vorbim despre românii din Țară sau de cei din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani sau din diaspora de mobilitate.

Mă bucură enorm faptul că ați prevăzut în proiectul de lege posibilitatea înființării de filiale ale Academiei Române peste hotare. Academia Română este un așezământ național fundamental și filialele ei peste hotare, în zonele locuite de români, ar putea contribui la dezvoltarea culturală și științifică a națiunii române. Republica Moldova ar trebui să fie, cred, prima destinație în acest sens.

Am discutat chiar ieri cu reprezentantul Academiei Române care ne-a vizitat la Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării. Reiterez că am salutat cu satisfacție Declarația Academiei Române de anul acesta privind unitatea etnolingvistică și identitar-culturală a românilor din Sudul și Nordul Dunării. Am fi recunoscători dacă AR ar elabora un document oficial privind alfabetele celor trei dialecte istorice românești din Sudul Dunării (aromân, meglenoromân și istroromân) pe baza alfabetului românesc, urmând ortografia consacrată.

Am abordat și situația Casei Vasile Alecsandri din Mircești, județul Iași, proprietate a Academiei Române. Am interpelat Ministerul Culturii și Identității Naționale și Prefectura județului Iași asupra acestui caz. Suntem încrezători că o soluție va fi identificată.

Un subiect aparte este cel al înființării Muzeului Românilor de Pretutindeni, la a cărui organizare Academia Română ar putea avea o contribuție esențială.

De asemenea, un subiect pe care îl aducem în atenție este cel al lansării inițiativei de ridicare în România și/sau Republica Moldova a statuilor și busturilor unor basarabeni și transnistreni membri titulari sau onorifici ai Academiei Române. Considerăm că primul dintre membrii de onoare ai Academiei Române căruia ar trebui să i se ridice una sau mai multe statui în România este Vasile Stroescu, primul președinte al Parlamentului României Reîntregite și unul dintre cei mai mari mecenați români în istorie”.

DEPUTAT,

Constantin CODREANU

Viena
Categorii
Noutăți
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole