Deputat Constantin Codreanu: ”Minoritățile înrudite meglenoromână și aromână din statele balcanice pot conta pe sprijinul cultural al statului înrudit România”

  Astăzi, 9 mai 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat în Camera Deputaților o amplă declarație politică...
Viena

 

Astăzi, 9 mai 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat în Camera Deputaților o amplă declarație politică privind rezolvarea unor chestiuni punctuale cu privire la minoritățile înrudite meglenoromână și aromână din statele balcanice.

În declarația sa politică, deputatul Constantin Codreanu menționează: ”Domnule președinte,  distinși colegi, doresc să subliniez că problematica aromână și meglenoromână a fost constant și va fi în continuare în centrul atenției mele ca parlamentar român ales în circumscripția pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate și ca președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

În acest sens, constat cu regret că am fost singurul parlamentar român care a prezentat mai multe Declarații politice la tribuna Camerei Deputaților privind problemele aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor. De asemenea, am salutat de la această înaltă tribună recunoașterea oficială a aromânilor ca minoritate națională în Albania, la 13 octombrie 2017, cu numele lor propriu, cel de Aromâni, nu de Vlahi, ca în Republica Macedonia. Decizia Parlamentului albanez ne-a amintit de Iradeaua sultanului Abdul Hamid al II-lea, pentru că ea le rezervă aromânilor, ca minoritate națională înrudită, să beneficieze, pe lângă sprijinul statului albanez de reşedinţă, şi de sprijinul cultural al statului înrudit, România.

În afara acestor Declarații politice, am stabilit contacte cu unele asociații ale conaționalilor aromâni din Balcani, am abordat unele chestiuni în dialogul cu Patriarhia Română, i-am interpelat oficial în problematica aromână pe unii factori din administrația centrală de stat, am primit la Parlament vizite ale persoanelor aparținând minorității aromâne înrudite din Albania, am inițiat un proiect de lege privind scutirea de impozitul pe imobil a organizațiilor neguvernamentale de utilitate publică preocupate de problematica românilor din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani, cum ar fi bunăoară Societatea de Cultură Macedo-Română, înființată în anul 1880 prin Înalt Decret Domnesc, căreia i s-a recunoscut existența neîntreruptă în anul 1990, fiind declarată asociație de utilitate publică prin Hotărârea Guvernului nr. 473 din 7 mai 2008.

Doresc să-i asigur pe frații noștri meglenoromâni și aromâni din Balcani că aveți în persoana mea, și vor avea în continuare, un susținător sincer și fără rezerve, un colaborator fidel pentru identificarea și punerea în practică a soluțiilor corecte pentru problematica aromână și meglenoromână.

Totodată, am calificat în permanență drept contraproductive și distructive tendințele unor concetățeni de a contrapunere artificial comunitatea dialectală istorică aromână celei meglenoromâne sau celei dacoromâne. România a fost, este și va fi singurul stat național înrudit cultural și lingvistic cu minoritățile istroromână, meglenoromână și aromână din țările balcanice. Noțiunile europene de stat înrudit (kin state) și minoritate înrudită (kin minority) se aplică României și acestor comunități minoritare din Balcani. O parte a aromânilor și meglenoromânilor s-a stabilit în țara mamă România, ca români, nu ca străini, de aceea, nu putem vorbi în România despre minorități etnice ale meglenoromânilor sau aromânilor. Avem de a face cu două grupuri dialectale istorice românești, nu de etnii distincte. Doar cei care doresc ca meglenoromânii și aromânii din statele balcanice să fie lipsiți de sprijinul cultural al statului înrudit și să rămână victime ale unor politici asimilaționiste flutură flamura străină a minoritarismului aromân sau meglenoromân în România. De fapt, demersurile minoritariste sunt îndreptate contra aromânilor și meglenoromânilor din Balcani.

Consider că în anul curent 2018 trebuie să ne concentrăm atenția și eforturile, conjugat, Parlament și Guvern, asupra rezolvării următoarelor chestiuni:

  1. Adoptarea proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii Codului Fiscal, în sensul scutirii de impozitul pe imobil a clădirilor aflate în proprietatea organizațiilor cu statut de utilitate publică care militează pentru păstrarea identității culturale a comunităților istorice românești înrudite din afara granițelor țării, precum și clădirile închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosință de acestea de la o instituție publică, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;
  1. Înființarea Institutului Cultural Român de la Tirana, cu filiale la Corcea și Saranda;
  2. Înființarea Institutului Cultural Român la Atena;
  3. Acordarea de burse identitare copiilor aromâni instruiți în Școala aromână de la Diviaca, Albania și a celor care frecventează grădinița din această localitate, precum și acordarea unui sprijin financiar învățătorilor, profesorilor și educatorilor din aceste instituții. În acest sens îi cerem Guvernului României modificarea actelor sale normative, astfel încât acestea să prevadă posibilitatea acordării unor asemenea burse pentru toți elevii și profesorii din școlile românești din jurul granițelor și Balcani;
  4. Adoptarea de către Academia Română a unei decizii privind ortografia dialectelor istorice aromân, meglenoromân și istroromân ale limbii române comune pe baza alfabetului limbii române moderne;
  5. Luarea, prin lege, sub protecția statului român a dialectelor istorice istroromân, meglenoromân și aromân ale limbii române comune;
  6. Înființarea unei redacții în dialectul aromân, care să abordeze problematica aromânilor din Balcani, la postul public TVR Internațional;
  7. Discutarea cu Patriarhia Română a posibilităților: a) de a desemna la nivelul Bisericii Ortodoxe Române a unui responsabil de problemele comunităţilor ortodoxe române de dialect aromân; b) de a tipări o ediție sinodală a Bibliei ortodoxe în dialectul istoric aromân al limbii române comune şi a altor cărţi de cult, inclusiv cărți de rugăciuni pentru uzul privat al credincioșilor din țară și din Balcani, în dialectul aromân, cu folosirea ortografiei tradiţionale româneşti;
  8. Completarea și modificarea cadrului legislativ în vigoare, astfel încât cele două comunități dialectale istorice, meglenoromână și aromână, din România să poată beneficia de reprezentare parlamentară, după modelul aplicat grupurilor etnice minoritare. În acest sens, Societatea de Cultură Macedo-Română, ca entitate istorică recunoscută de statul român, ar putea reprezenta în Camera Deputaților interesele comunităților dialectale istorice aromână și meglenoromână din țară;
  9. Introducerea în manualele școlare de limbă română a informațiilor despre dialectele istorice românești din Balcani (aromân, meglenoromân și istroromân), după modelul și metoda practicată până la instalarea comunismului în România.

Meglenoromânii, aromânii, istroromânii și dacoromânii reprezintă o singură familie etnică și culturală. Unitatea noastră etnică, în diversitate ei locală sau dialectală, este un bun de neprețuit. În calitatea noastră de membri ai celui mai înalt for politic al României, ca stat înrudit, suntem obligați să manifestăm o solidaritate exemplară românii extrafrontalieri de viță aromână, meglenoromână sau istroromână aflați în dificultate. Frații noștri români din Balcani pot miza pe sprijinul nostru”.

 

DEPUTAT,

Constantin CODREANU

Munchen
Categorii
Noutăți
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole