Deputat Constantin Codreanu: ”România trebuie să aplice standardele și recomandările europene în materie de relații ale statului de origine cu cetățenii săi cu domiciliul sau reședința în străinătate”

  Deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat miercuri, 11 aprilie, o declarație politică prin care a cerut aplicarea...
Viena

 

Deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat miercuri, 11 aprilie, o declarație politică prin care a cerut aplicarea de către România a unor standarde și recomandări europene în materie de relații ale statului de origine cu cetățenii săi cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Textul declarației politice a deputatului Constantin Codreanu a făcut referire la: ”România, ca stat înrudit al minorităților sale de peste hotare, vorbitoare ale celor patru dialecte istorice ale limbii române comune – dacoromân, meglenoromân, aromân și istroromân – și-a asumat, încă din momentul Unirii Principatelor, un șir de obligații de solidaritate culturală și identitară cu acești conaționali.

Potrivit Recomandării APCE nr. 1410 (1999) Legăturile dintre europenii care locuiesc în străinătate și țara lor de origine (Liens entre les Européens vivant à l’étranger et leur pays d’origine / Links between Europeans living abroad and their countries of origin), toate statele membre ale Consiliului Europei, printre care și România, au fost invitate:

  • să țină cont de fenomenul expatrierii, de avantajele și sfidările sale, în politicile lor privind emigrația, în special în vederea adoptării de măsuri de sprijin în domeniile cultural, educațional, politic și social, bazate mai degrabă pe criteriul cetățeniei decât pe cel al teritorialității;
  • să procedeze, dacă doresc, la un recensământ al cetățenilor lor stabiliți peste hotare ținând cont de situațiile variabile și complexe în care se află expatriații permanenți săi temporari;
  • să stabilească, la nivel național, o analiză descriptivă aprofundată și sistematică a respectivelor situații ale expatriaților în vederea coordonării la nivel european a politicilor lor în materie de relații cu cetățenii lor din străinătate și a armonizării modurilor de reprezentare instituțională și politică a expatriaților, de exemplu crearea unui adevărat statut al expatriatului cu instrumentele juridice potrivite;
  • să țină cont de interesele expatriaților lor în elaborarea politicilor și în practicile naționale în materie de:
  1. circulație a persoanelor, dispoziții în materie de viză pentru ei înșiși și pentru familiile lor, precum și formalități de frontieră;
  2. dobândire a cetățeniei țării gazdă ca a doua cetățenie;
  3. dreptul de vot in loco în țara de origine;
  4. dreptul de vot al imigranților în ambasadele și consulatele țării gazdă;
  5. dreptul de vot al expatriaților la alegerile municipale din țara gazdă;
  6. dreptul garantat al expatriaților de a vota și de a fi aleși în instanțele europene;
  • să elaboreze cadrul juridic specific pentru protecția „euromigranților” lor, în special în noile democrații din Europa centrală și de est;
  • să promoveze ideea ca mass-media publice să producă emisiuni specifice pentru expatriații lor.

Prin Recomandarea nr. 1410 (1999), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a apreciat că este în interesul statelor să se asigure că cetățenii lor continuă să-și exercite cetățenia de o manieră activă, pentru ca aceasta să nu devină o cetățenie pasivă, adică una esențialmente afectivă, și că acești cetățeni pot juca un rol important de releu în țara gazdă lucrând pentru ameliorarea relațiilor politice, culturale, economice și sociale dintre țara de origine și țara gazdă.

În legătură cu cele arătate mai sus, am interpelat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, cerându-i să ne comunice:

  1. Dacă Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) consideră oportun ca România, ca stat membru al Consiliului Europei, să procedeze la organizarea unui recensământ al cetățenilor români stabiliți peste hotare ținând cont de situațiile variabile și complexe în care se află acești membri ai diasporei permanente sau ai celei de mobilitate;
  2. Dacă MRP consideră necesar să stabilească, la nivel național, o analiză descriptivă aprofundată și sistematică, neclasificată, a situaților românilor de peste hotare, alta decât cea clasificată din anexa la Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017 – 2020;
  3. Dacă MRP consideră necesar să propună Guvernului României modificarea și completarea cadrului legislativ în vederea asigurării dreptului de vot in loco în țara de origine a românilor expatriați. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să indicați pe scurt care ar fi, în viziunea MRP, conceptul unor asemenea modificări și completări;

Dacă MRP consideră necesar să propună Guvernului României modificarea și completarea cadrului legislativ în vederea reprezentării proporționale a cetățenilor români de peste hotare în Camera Deputaților și Senatul României, conform normelor de reprezentare generale. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să indicați pe scurt care ar fi, în viziunea MRP, conceptul unor asemenea modificări și completări”.

 

DEPUTAT,

Constantin CODREANU

Viena
Categorii
Noutăți
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole