Editoriale

Protest de pluş la Ateneu

Ultima actualizare în Marţi, 07 Septembrie 2010 11:27 Scris de Aşii Români Marţi, 07 Septembrie 2010 11:10

Am urmărit, sporadic, finalul concertului de  la Ateneu, prilejuit de a 130-a aniversare a BNR. Lume  bună,  Guvernatorul, Preşedintele curent, ex-Preşedintele Iliescu, Premierul en titre şi şeful băncii Europene... Muzică destul de comestibilă, plăcută duodenului, taman bună pentru  nivelul majoritar al persoanelor prezente în lojă;  îndeobşte absente, de pildă, de  la concertele simfonice ale BNR susţinute  periodic, în incinta sa, mereu  în prezenţa Guvernatorului, om de gusturi rafinate. Bref: muzică pe placul trecătorilor “boieri”, prezenţi la  lojă: un soi de salate muzicale digerabile, plăcute duodenului nicidecum „icre negre”, cu Orchestra Filarmonicii condusă de maestrul Horia Andreescu. Formaţiune  artistică sobră, allegră, ma  non troppo, funcţie de tempo, de  timpi. Sau de vremi. Căci, la “bis!”, dirijorul a ţinut  un mic discurs. Explicând că piesa  ultimă,” Valurile Dunării”,  a fost compusă de Ivanovici, care a murit  la 1902, ...” deci nu a  mai apucat  să plătească  impozitele  şi drepturile de autor”.

Scaunul electric bio

Scris de Aşii Români Marţi, 07 Septembrie 2010 11:05

scaun()nul electric: nagasaki e ruşinea omului de a recunoaşte că e compus din atomi. bikini nu. ciudat., nu?

ninge cu zaruri din aştrii bol(t)iţi de neant. particule plouă stocastic mutaţii. se crapă de mileniu. noaptea e un sfetnic, căci, după ce odihneşte, râu pe pietre aşternute la drum, atins de epidemia succedării, îţi radiază gogu dimineaţa câte-o idee, de rămâi paf- blestem în inima raiului:

- era bă sisif alpinist? era. mă fac alchimist. facem aur din lemn. are carbonul 6 protoni şi 6 neutroni? are. îi punem restu pân la 79 de protoni(i mamii lui) respectiv neutroni în nucleu, aşaaa, de izotopi acolo şi gata-i auru. pur şi simpu. de nu ioi face eu toţi izotopii, cum vrea ghiulu meu, să-mi ziceţi mie aurică. să vedeţi voi trompete la metru, carate treişpe-paişpe şi trombon 333. hai, gata, la treabă. to do, or: no du tu! pro()tonii. că eu car neutronii.

ştiu alţii cum sunt, dar eu, când am observat că necesarul de neutroni e mai mare, mi-am zis că fac drumuri nucleu dus-întors mai puţine. am ridicat, el un neutron, eu un proton, în braţe- fiecare cu particula lui- şi valea. spre centru. nu ziceţi că numa ce începe dinspre nucleu un cuantic vânt semantic la atlantic şi-al dracu saltimbantic, numai pe mine mă bătea. pe gogu nu. mă opinteam ca un opincar la o opinie; de ce mă apropiam, vântu tot mai tare. gogu nici o treabă. fluiera a()vânt.

România...ca un urs anesteziat

Scris de Aşii Români Duminică, 05 Septembrie 2010 18:56

Am fost în vacanţă. Frumos...soare, baie, lună plină! Am citit despre expulzarea rromilor, despre remanierea guvernamentală, despre o nouă specie de  trandafiri comestibili, despre un restaurant pentru canibali în Germania, la Berlin. Câte ceva pe internet, câte ceva pe la ştiri...puţin, cât mai puţin posibil, tocmai ca să simt mai bine vacanţa. Mi-am zis că, totuşi, hai să iau şi o carte cu mine, ceva uşor, ceva „de vară”...şi am luat „Jurnalul 2003-2009” al Oanei Pellea. Mă gândeam, în mintea mea blondă, că voi citi întâmplări, amintiri inedite despre Amza Pellea, că mă voi distra copios la replicile lui „Nea Mărin miliardar”...în viaţa lui de zi cu zi. Mă aşteptam să găsesc amănunte savuroase despre actriţa Oana Pellea, impresii despre colegii de scenă...mă aşteptam la o carte de vacanţă...în prostia mea.

Am dat peste o carte care m-a pus pe gânduri. O scriere profundă, un amalgam de evenimente şi întâmplări, aparent fără şir, care te conduc însă la întrebările şi răspunsurile fundamentale. Oana e credincioasă: „Dacă există decor, există regizor. Dumnezeu există!” Sigur, problema cu credinţa în Dumnezeu rămâne deschisă! Unii oameni cred, pentru simplul motiv că....sunt convinşi că EL există. Ei sunt fericiţi! Sunt alţii care nu cred, pentru simplul fapt că nu au dovezi palpabile. Şi ei sunt fericiţi! Sunt alţii care-L întâlnesc, ÎL simt...o dată, de mai multe ori în viaţă sau mereu. Aceştia sunt norocoşi!

Irefutabilul Tutankamon Lobonţ

Scris de Aşii Români Duminică, 05 Septembrie 2010 18:43

Romania -  Albania 1-1

George Stanca             Fotbalul  mioritic

Început trist, să nu spun sumbru, pe criza asta, că ar fi funia în casa spânzuratului. Casă din ce în ce mai neprimitoare pentru valori. Care se răresc  şi ele. Iată, Mutu e în conflict cu selecţionerul , ca şi impresarii lui, iar în  plus  plăteşte poliţele unei vechi „răceli”; Chivu a fost  suspendat, Lobonţ e de mult  în  plus, un balast pe care Răzvan Lucescu ar trebui să-l ia acasă la el, dar  nu la  Naţionala ţării. Mai ales că, la portari stăm foarte  bine: Pantilimon, Tătăruşanu, Coman, Bornescu, Lung-Jr. II. Şi tu, Răzvane, îl alegi pe cel mai  slab, bătrân şi “ridat” dintre ei: fosila Lobonţ. Care “apără”  lăcuind cu fesele, băncile romane. Degeaba iese  lordul Mirel în faţă şi  îşi asumă răspunderea  golului primit. Nu! Lobonţ, Tutankamon e de vină: a  luat un gol parabil! Aidoma, Cociş ieşit din formă; Florescu constant  mediocru; Daniel Nicolaie agil ca un  ochi de mort. Mă rog, primii doi şi mumia egipteană sunt regretabilele obsesii ale selecţionerului, cum erau R. Nunweiller pentru Angelo Miculescu sau Florentin Petre  pentru Piţurcă. Nu pricep de ce, când s-au văzut  lipsa de vigoare, morbideaţea susnumiţilor, nu au fost iute schimbaţi? Nu e cazul lui Lobonţ: la el prostia, deşi apriorică şi irefutabilă, a fost descoperită abia când am încasat  golul. Şi, era să mai luăm unul pe ultimele secunde. Nu-l înţeleg pe Răzvan cum nu a simţit că Mureşan, un luptător dealtfel tocmai bun  pe stilul albanezilor- fie şi cu  mijloace  mai  puţin ortodoxe - trebuia  introdus mult  mai devreme. La fel Deac, excelent în  prima  parte, cufundat în umbra deasă a Pietriciăi, apoi !? Am dat  un gol norocos şi am crezut că  luăm trei puncte. Greu, dar trei!Şi cum ne  odineam liniştişi pee le, ne egalză - şi cât pe-aci, să ne şi bată! -  albanezii. Noroc că jocul rezultatelor ne este favorabil în grupă. Mai ales dacă am fi noi Belarus, care a bătut pe Franţa  în Franţa. Şi care dacă va pierde acasă, la Misk, contra  noastră, ne-ar deveni simpatică. Răzvane, acum când Franţa e mucilaginoasă, tu să ai  o echipă  mămăligoasă !?

Oul sau galina mbătrânesc

Scris de Aşii Români Joi, 02 Septembrie 2010 20:38

gene()raţii: mult îmi place cum joacă fetele de la căpâlna! este, desigur, un dans al generaţiilor: înaintea mea mama ţinându o de umeri pe bunica, mama ei, care,la rândul ei, o urmează pe mama ei, străbunica mea şi tot aşa şi iar aşa- trecut viitor-

s-a încins un joc întins de la braşov până prin bucureşti. vo 300000 de gene()raţii: stră stră stră bunica mea cea mai stră era dincolo de muzeul antipa, şi, când se a dat semnalul- la laa lala lala-lala ala lala- lala-, nu doar arăta, ci şi era un altfel de maimuţă.

ardipitecusă. (aşa au deh, numit- o biologii acum, după vreo 5 milioane de ani.) buuun, deci, la bucureşti, maimuţă()reală, la braşov, io. omu. (ăla din bucegi cu babele e altu.)

nu-i bai, că aş fi voit eu să horim şi de la bucureşti spre braşov, dar costă prea mult mutaţi iile gen etice, adică să muţi un an tipa la braşov şi bucegii în capitală.

Să diferim la uniforme-de()ce()s eu chiar io

Scris de Aşii Români Joi, 02 Septembrie 2010 12:16

calculul nu()mărului* locurilor locţiitori din rai şi iad:

spun savanţii că e posibilă existenţa unui număr de 2 sau 3 la puterea un milion de indivizi diferiţi**. deci, dacă am calcula maximul de indivizi unici care ar putea exista, am putea aproxima şi cât va să fie raiul de mare. cu iad cu tot. cel mult. cu alte cuvinte ar fi posibilă existenţa a vreo 10 la exponentul 300 de mii de indivizi unici. un unu urmat de trei sute de mii de zerouri. mulţi. foarte mulţi. să fie numărul locurilor din iad şi rai totuşi măr()ginit?

şi nu numai asta e întrebarea., căci, fie că considerăm durata până la apariţia (obligatorie a) primului individ identic unuia care a mai existat deja (altfel spus durata până la prima reîncarnare) ca fiind mai scurtă decât vârsta universului, fie că o considerăm mai lungă, o primă problemă care apare este faptul că de pe la o populaţie de 10 la puterea 15 începând vor fi mai mulţi indivizi decât unul pe metru pătrat. de terra. socotind inclusiv oceanele. e nevoie deci de terra-forming. ceea ce, după părerea mea, ar trebui experimentat mai întâi pe pământ. şi apoi pe vreo altă planetă (chiar şi artificială). pentru că e indubitabil mai greu să transporţi şi să testezi altundeva decât acasă pe terra: prima încercare de terra-forming (pe terra!) a eşuat.

Jidvei - Utopia 2010

Ultima actualizare în Marţi, 31 August 2010 08:40 Scris de Aşii Români Luni, 30 August 2010 19:59

George Stanca         Jurnal de vară

Căldura exagerată din Bucureşti mi-a impus un mod de viaţă cvasi-larvar cum nu am mai trăit. De fapt, nu trăiesc, exist; supravieţuiesc; nu mănânc, mă hrănesc! După  câteva zile de vegetat sau cum s-o numi viaţa larvei, am  plecat la Jidvei, la  invitaţia  lui Claudiu Necşulescu . M-a primit direct în castelul din Cetatea de Baltă, (apropo, amenajat fabulos, ca un castel adevărat, în care  zidurile şi vinul sunt chiar vechi…), era la  masă cu nişte oameni de afaceri; am îmbucat , sub oblăduirea răcorii de castel, servit  de o castelană, Roji, unguroaică desigur, frumoasă,  într-o  uniformă de epocă, de care s-o desbraci cu drag; apoi,  am  plecat la  o plimbare  prin viile Jidveiului.

Gene()raţii harta tatuată

Scris de Aşii Români Luni, 30 August 2010 15:42

zac spectatori în oameni; şi se întorc înainte de încarnare, mai întâi în viermi, microbi şi apoi în pământ. şi e nevoie de noi., de noi generaţii., de noi generaţii de viermi. trãiesc simultan şi alternant cel puţin douã vieţi: una ordonatã şi una de boem. adică, făcând media, mă aleg de fapt cu zero virgulă ceva dintru o viaţă. (ziua trece şi noaptea- depinde cum pui accentu. pe şi.) în concluzie: eu trăiesc mai puţin decât mine.

întru somnul unei pietre se zvâr()colea materie. de când cu clonarea s-a rezolvat şi paradoxul gemenilor din cadrul teoriei relativităţii: se iau doi gemeni, individul şi clona sa. clona, ceva mai geamănă cu individul din care provine, nu mai trebuie să zboare prin cosmos cu rachete fotonice şi la viteze relativiste pentru a întineri faţă de individul geamăn., căci de la bun început e mai tânără., cu exact atâta timp cât a hotărât cel căruia i-a reuşit clonarea. şi, dacă vrea clonatorul, ia un geamăn, îl trimite în cosmos şi îi substituie apoi clone mai tinere- cât şi câte vrea celula şi ce lulu lui.

Letopiset

Scris de Aşii Români Luni, 30 August 2010 15:32

chiar şi exact în momentul în care modelul corespunde realităţii, această stare de lucruri e de nerecunoscut. adevărul fiind schimbător, e mai valoros a fi căutat decât a îl poseda.

(irealism arhaic de la grigore ureche la miron costin şi dimitrie cantemir; câte cuvinte au murit/ au săwârshit).

begler bei namestnic samodârjeţ au fost, ce nu unulu cu muftiu în dezmierdăciune trăiindu de toată meseţa avgust. pizmătariu a adevăra chivernisală întot mâzdă şi obroc putrezitoriu nice obiceinic. încales marmaziu nelipsitor era, că nice barilcă de muşcatin nu găsiiai, căce măscări odăiţi hiindu, iară hadâmbu cerca ghizdav stihotvorţ cu isteciune a face că afară de prostatec nimica cântându.

wăleat 6960, silihtari, olofani, agemoglani şi iamoglani, mutaferachi, haiduci, alamani, mujici, mujicoi şi varvari au descălecat şi încălărit ţara în pretutindene. acmu strejarii s-au săvârşit în mirodenie. tiutindenea gâlceavă şi neticneală. totulu arbore săciuit şi oborît chiiar pre loculu de unde au ijdărit. multu norod afară de ferinţă nezlobiv au lumean au cădzut la legătură. ci mare flămânziciune şi amărâme au fost.

mult căsaş se a săvârşit scutit de pogrebanie; iară neştene carele nu se au săvârşit în urmare de omor au războlit cu hierghinţală şi fantastic.

nice că cu greime rădică zăbăvile prostimea înspăimată, nice cu hitlerişug să să înfârtăţască au cu meşterşug a se îngloti întru a să rocoşi la harţ, iară de ierbărie au fost afară de nicio mulţămită nice batâr amirosindu.

svârşit- în fine- koniets.

Hotsu skump

Scris de Aşii Români Joi, 26 August 2010 13:56

hoţu[1]: nu mă interesează dacă există sau nu există Dzeu, eu prefer să rămân demn de mântuirea Lui- søren aabye kirkegaard.

cercetătoarea susan blackmore afirmă că creierul omenesc e atât de mare cât poate permite (cel mult!) gena. relativ la maimuţe, rudele noastre mai apropiate, creierul omului e de 3 ori mai mare. creşterea unui astfel de organ costă multă energie. mai mult, mărimea creierului poate cauza chiar la naştere moartea mamei şi a fătului. se pune întrebarea de ce a permis evoluţia un astfel de creier periculos(!). cercetătoarea conchide că aceasta s-a întâmplat pentru a favoriza imitarea. adică omul are un creier periculos pentru a putea imita; a copia, a plagia. cu alte cuvinte omul fură. păi asta ştiam. că, de exemplu, meseria se fură. însă omul nu fură doar meserie. omul e un animal cleptoman de când e. omul e cel mai hoţ şi cel mai mincinos animal. căci, dacă ai în sânge să-i furi chiar şi pe semenii tăi, trebuie să şi minţi. omul se minte inclusiv pe sine. dar ce zic eu că obiceiul de a fura îi e impregnat în sânge? îl are programat în gene. totul a plecat de la lupta pentru supravieţuire. pentru a supravieţui dinozaurilor, mintea l-a dus pe om la a le fura (reptilelor) ouăle- ca dovadă faptul că şi azi mai mâncăm 2 ouă la micul dejun. aşa că omul e un program mincinos. îşi fură până şi căciula. fură spionii. fură politicienii. sper din toate genele că va veni şi vremea când prin simpla strigare în mulţime: „hoţul“, mulţimea se va rări. prin infarcturi. sper io, dar cât o mai fi de aşteptat până atunci?, ohohoo!