Editoriale

Să diferim la uniforme-de()ce()s eu chiar io

Scris de Aşii Români Joi, 02 Septembrie 2010 12:16

calculul nu()mărului* locurilor locţiitori din rai şi iad:

spun savanţii că e posibilă existenţa unui număr de 2 sau 3 la puterea un milion de indivizi diferiţi**. deci, dacă am calcula maximul de indivizi unici care ar putea exista, am putea aproxima şi cât va să fie raiul de mare. cu iad cu tot. cel mult. cu alte cuvinte ar fi posibilă existenţa a vreo 10 la exponentul 300 de mii de indivizi unici. un unu urmat de trei sute de mii de zerouri. mulţi. foarte mulţi. să fie numărul locurilor din iad şi rai totuşi măr()ginit?

şi nu numai asta e întrebarea., căci, fie că considerăm durata până la apariţia (obligatorie a) primului individ identic unuia care a mai existat deja (altfel spus durata până la prima reîncarnare) ca fiind mai scurtă decât vârsta universului, fie că o considerăm mai lungă, o primă problemă care apare este faptul că de pe la o populaţie de 10 la puterea 15 începând vor fi mai mulţi indivizi decât unul pe metru pătrat. de terra. socotind inclusiv oceanele. e nevoie deci de terra-forming. ceea ce, după părerea mea, ar trebui experimentat mai întâi pe pământ. şi apoi pe vreo altă planetă (chiar şi artificială). pentru că e indubitabil mai greu să transporţi şi să testezi altundeva decât acasă pe terra: prima încercare de terra-forming (pe terra!) a eşuat.

Jidvei - Utopia 2010

Ultima actualizare în Marţi, 31 August 2010 08:40 Scris de Aşii Români Luni, 30 August 2010 19:59

George Stanca         Jurnal de vară

Căldura exagerată din Bucureşti mi-a impus un mod de viaţă cvasi-larvar cum nu am mai trăit. De fapt, nu trăiesc, exist; supravieţuiesc; nu mănânc, mă hrănesc! După  câteva zile de vegetat sau cum s-o numi viaţa larvei, am  plecat la Jidvei, la  invitaţia  lui Claudiu Necşulescu . M-a primit direct în castelul din Cetatea de Baltă, (apropo, amenajat fabulos, ca un castel adevărat, în care  zidurile şi vinul sunt chiar vechi…), era la  masă cu nişte oameni de afaceri; am îmbucat , sub oblăduirea răcorii de castel, servit  de o castelană, Roji, unguroaică desigur, frumoasă,  într-o  uniformă de epocă, de care s-o desbraci cu drag; apoi,  am  plecat la  o plimbare  prin viile Jidveiului.

Gene()raţii harta tatuată

Scris de Aşii Români Luni, 30 August 2010 15:42

zac spectatori în oameni; şi se întorc înainte de încarnare, mai întâi în viermi, microbi şi apoi în pământ. şi e nevoie de noi., de noi generaţii., de noi generaţii de viermi. trãiesc simultan şi alternant cel puţin douã vieţi: una ordonatã şi una de boem. adică, făcând media, mă aleg de fapt cu zero virgulă ceva dintru o viaţă. (ziua trece şi noaptea- depinde cum pui accentu. pe şi.) în concluzie: eu trăiesc mai puţin decât mine.

întru somnul unei pietre se zvâr()colea materie. de când cu clonarea s-a rezolvat şi paradoxul gemenilor din cadrul teoriei relativităţii: se iau doi gemeni, individul şi clona sa. clona, ceva mai geamănă cu individul din care provine, nu mai trebuie să zboare prin cosmos cu rachete fotonice şi la viteze relativiste pentru a întineri faţă de individul geamăn., căci de la bun început e mai tânără., cu exact atâta timp cât a hotărât cel căruia i-a reuşit clonarea. şi, dacă vrea clonatorul, ia un geamăn, îl trimite în cosmos şi îi substituie apoi clone mai tinere- cât şi câte vrea celula şi ce lulu lui.

Letopiset

Scris de Aşii Români Luni, 30 August 2010 15:32

chiar şi exact în momentul în care modelul corespunde realităţii, această stare de lucruri e de nerecunoscut. adevărul fiind schimbător, e mai valoros a fi căutat decât a îl poseda.

(irealism arhaic de la grigore ureche la miron costin şi dimitrie cantemir; câte cuvinte au murit/ au săwârshit).

begler bei namestnic samodârjeţ au fost, ce nu unulu cu muftiu în dezmierdăciune trăiindu de toată meseţa avgust. pizmătariu a adevăra chivernisală întot mâzdă şi obroc putrezitoriu nice obiceinic. încales marmaziu nelipsitor era, că nice barilcă de muşcatin nu găsiiai, căce măscări odăiţi hiindu, iară hadâmbu cerca ghizdav stihotvorţ cu isteciune a face că afară de prostatec nimica cântându.

wăleat 6960, silihtari, olofani, agemoglani şi iamoglani, mutaferachi, haiduci, alamani, mujici, mujicoi şi varvari au descălecat şi încălărit ţara în pretutindene. acmu strejarii s-au săvârşit în mirodenie. tiutindenea gâlceavă şi neticneală. totulu arbore săciuit şi oborît chiiar pre loculu de unde au ijdărit. multu norod afară de ferinţă nezlobiv au lumean au cădzut la legătură. ci mare flămânziciune şi amărâme au fost.

mult căsaş se a săvârşit scutit de pogrebanie; iară neştene carele nu se au săvârşit în urmare de omor au războlit cu hierghinţală şi fantastic.

nice că cu greime rădică zăbăvile prostimea înspăimată, nice cu hitlerişug să să înfârtăţască au cu meşterşug a se îngloti întru a să rocoşi la harţ, iară de ierbărie au fost afară de nicio mulţămită nice batâr amirosindu.

svârşit- în fine- koniets.

Hotsu skump

Scris de Aşii Români Joi, 26 August 2010 13:56

hoţu[1]: nu mă interesează dacă există sau nu există Dzeu, eu prefer să rămân demn de mântuirea Lui- søren aabye kirkegaard.

cercetătoarea susan blackmore afirmă că creierul omenesc e atât de mare cât poate permite (cel mult!) gena. relativ la maimuţe, rudele noastre mai apropiate, creierul omului e de 3 ori mai mare. creşterea unui astfel de organ costă multă energie. mai mult, mărimea creierului poate cauza chiar la naştere moartea mamei şi a fătului. se pune întrebarea de ce a permis evoluţia un astfel de creier periculos(!). cercetătoarea conchide că aceasta s-a întâmplat pentru a favoriza imitarea. adică omul are un creier periculos pentru a putea imita; a copia, a plagia. cu alte cuvinte omul fură. păi asta ştiam. că, de exemplu, meseria se fură. însă omul nu fură doar meserie. omul e un animal cleptoman de când e. omul e cel mai hoţ şi cel mai mincinos animal. căci, dacă ai în sânge să-i furi chiar şi pe semenii tăi, trebuie să şi minţi. omul se minte inclusiv pe sine. dar ce zic eu că obiceiul de a fura îi e impregnat în sânge? îl are programat în gene. totul a plecat de la lupta pentru supravieţuire. pentru a supravieţui dinozaurilor, mintea l-a dus pe om la a le fura (reptilelor) ouăle- ca dovadă faptul că şi azi mai mâncăm 2 ouă la micul dejun. aşa că omul e un program mincinos. îşi fură până şi căciula. fură spionii. fură politicienii. sper din toate genele că va veni şi vremea când prin simpla strigare în mulţime: „hoţul“, mulţimea se va rări. prin infarcturi. sper io, dar cât o mai fi de aşteptat până atunci?, ohohoo!

Umilirea Urziceni

Ultima actualizare în Duminică, 22 August 2010 19:19 Scris de Aşii Români Vineri, 20 August 2010 18:11

    Giuleştino 

„Sic transit gloria mundi”, sau tradus  miştocar “aşa trecu Gloria munţii; dar cu tristeţe, cu tragism chiar, asistăm la spectacolul dezmembrării echipei celei mai atipice din campionatul României:Unirea din Urziceni. Mă cuprinde o tristeţe  adâncă, pe cât e criza asta dirijată de o fantoşă pitică şi ardeleană; că tot  sunt blamaţi miticii din Regat. Şi ea, tristeţea, pică  pe fondul nenorocirilor din sănătate, cu fiinţe umane ucise cu zile, cu copii nou-născuţi, arşi sau axfixiaţi; de  parcă am vrea să fim primii la anunţarea Apocalipsei. Dar, Ea, începe: iată revin şi hoardele de ţigani alungaţi dintr-o Franţă, mamă a drepturilor  omului şi gazdă a umaistului Jean Jaques-Rousseau, care le-a formulat  întâiul. Vin ţiganii , vine  Tanţa cu trinu dân Franţa şi nimeni nu se grăbeşte să o primească cu  flori în gară, mînca-v-aşi pensia socială... iar echipa di Urziceni, e scosă la mezat, după ce  primul a  părăsit-o Dan Petrescu, iar de curând a început Exodul. Nu cu biblicul Levi, antrenor onest  până la fine, ci cu legendarul preşedinte MM Stoica. Urmează jucătorii cei mai valoroşi: Galamaz şi Bilaşco, pare-se la Astra, Maftei la Rapid, etc., iar dacă se îndeplineşte  şi catastrofa care se zvoneşte, anume că Petrescu vine  din URSS la CFR, parcă văd creacând urzici în Gruia.

Greşalele limbii române sau idiotism semantic pingelica

Scris de Aşii Români Miercuri, 18 August 2010 18:51

greşalele limbii romane sau idiotism semantic: mă grăbesc spre librărie. să-mi iau un roman. mie. din geantă. să citesc. ieri am intrat la anticariat şi am luat o carte pentru nevastă-mea. târgul n-a fost rău deloc. nu mă aşteptam eu pe mine la un schimb mai rentabil.

mă numesc [pe mine] paul, legenda spune că n-am ucis, ceasul îmi merge înainte, iar eu mă duc [pe mine] după el, mă urc [eu pe mine] în tren şi mă mut, cu tren cu tot, până se opreşte. sau până opreşte. trenul.

ce ne-am râs, se zice în zeflemea şi râdem de fapt de, sau cu ceilalţi.

observând diferenţe faţă de expresii din alte limbi m-am întrebat cât de reflexive sunt unele verbe. aculturaţia e gratuită. la prima vedere. dacă noi doi am avea o firmă şi am hotărî să o preiau eu, cum am exprima aceasta în limba română? noi am hotărât să îmi dăm mie firma, sau amândoi dorim să ne dăm mie firma? în alte limbi o asemenea exprimare există.

Pseudo-Groful Gureşan

Ultima actualizare în Miercuri, 18 August 2010 18:52 Scris de Aşii Români Miercuri, 18 August 2010 18:43

Giuleştino       

-         Pamflet -

Nişte hahalere, mangafale penibile, asta au fost jucătorii lui Rapid după  jignitorul -  la adresa suporterilor -  meci prestat pe Dinamo şi pierdut cu 3-2. Dacă în urma  unui  egal acasă, Şumudică a  pus  „cadavrele” să se reantreneze în nocturnă, acum eu i-aş pune pe garizi să-noate cu  cu fundurili goale prin cuburi de ghiaţă, până li se solidifică fundu’ şi biluţele li se fac trandafiraşi...Nesimţiţii, care se vedeau cu sacii-n căruţă la 2-0 şi li s-a urcat la cap! Uitând, mangafalele, că sunt pe Dinamo, nu în altă parte! Poate că-s nedrept, dar eu nu l-aş pupa  pe Herea  pentru cele două goluri date, ci l-aş bate  pentru cele, tot două!, ratate. Care puse şi lângă ocazia cvasi-absentului Sburlea, făceau cinci, şi se termina  meciul. La pauză. Mă veţi crede  nebun, dar şi dacă aveau cinci, la cât de  mămăligi pârţăgoase au intrat după recreaţie puţoii giuleşteni, tot  la înfrângere ajungeau! Ruşine!

O, Doamne

Scris de Aşii Români Luni, 16 August 2010 13:39

pipă-l: ca dintr-un infinit înălţat pe fundalul expansiunii venită dintru un niciunde, ce face ţăndări superstringuri universul, nici n-a venit bine gogu din cuba cu bani (acolo s-a dat drumul la dolar, nu dolarul la drum; scrie pe bancnote în valută- hey, people, people ce valoare are banul de au hârtii până şi de 1$) şi numai ce scoate el tacticos cadourile- superbie, ce mai: o brichetă pistol (pistol nu, că încă nu e voie, numa brichetă), o hârtie de un dolar, pe care o aprinde ca să îşi ofere un foc, îmi întinde un trabuc şi zice pe romaneşte:

- ia măi turfistule versatil şi oportunist şi people!

- bine măi ataraxie, zic, atunci give me ă fac.

E gauran ozon

Scris de Aşii Români Luni, 16 August 2010 13:28

păduri din fel defel de copaci; defel am zis. nici măcar teritoriul dintre două sedimente de sentimente n-a rămas nejefuit. după război ţara, brusc, îmbătrâneşte., cu de-a sila. munca altuia naşte idei, ideile altora nasc munca. talent o fi să îţi placă ceea ce munceşti. talentul e mort. iar moartea dispariţie de bineînţeles. cum să le spui ei ochilor tăi proprii se întreba stănescu. nichita?!

cum cum? (răspund io:) păi dacă-s de-mprumut; pentru numai o viaţă. ba câteodată chiar pentru o viaţă-ntreagă.