Mironosirea pesedistă

Scris de George Stanca Duminică, 24 Ianuarie 2010 13:20

Stau la gura sobei şi se mai ştie, privind în gol  jocul flăcărilor, mă gândesc la ţărişoara mea. La politichiia sa, la eresurile ei,  mioriţele ei, la descântecele ei . ...şi aşa brusc ajung la „flacăra violet” a lui Geoană, idee care a zguduit cămările alchimiste şi cancelariile statelor din acest secol, care dacă „nu va fi creştin, nu  va  mai fi”... Altă scuză, normală, pentru pierderea alegerilor nu a găsit, s-a fixat taman pe una paranormală. Acum, cu sau fără flacără, poziţia dlui Geoană în partid este ameninţată serios. Culmea, nu de un adversar redutabil din generaţia  mai tânără şi mai curată la trup, ci de Putreziciunea Sa, Miron Mitrea. Dar, în alchimia  plină de mistere a pesedeului, în retortele magului  Hrebe, se mai ştie ce este sau nu redutabil ? Întreb asta, fiindcă dl Geoană nu se  numără, totuşi, printre  marii corupţi ai partidului, printre cei se s-au înfruptat cu nesaţ din avuţia naţională pe timpul Pesedeliei. Aşa cum e, de pildă, cel care se anunţă a-l înlocui: dl Miron Mitrea, un  mare vârf al corupţiei, un girant al marilor lovituri financiare date ţării pe  vremea  Pesedeliei României [Pesedelea, pesedelie – vesela perioadă de guvenare pesedistă, condusă de Năstase – termen  inventat de noi, GS].

Nu am niciun argument decât tonele de ziare ale vremii năstasiene. Mitrea –şeful  lui Necolaiciuc! Şi, cu asta  am spus totul. Ei bine, şeful lui Necolaiciuc, se vrea  preşedinte al PSD.

Un lider al unui grup, teoretic, trebuie să fie musai un exponent al lui. Cum e turcu şi pistolu’, sacu’ şi  peticu’, etc. Dacă d. Mitrea ajunge exponentul  pesedist, cu pedigree-ul dumnealui, reiese că tot  partidul e precum  şeful: corupt! Ori, taman aici e lupta. Ea se dă între vârfurile vechi, cele năstasiene ale partidului, participante  la marea  devalizare a ţării şi cele noi, timide, târşeloase. A!,la „corupţi celebri” l-am uitat pe Dan Ion Popescu, „DIP”, retras  din politică, după o eşuare prin nisipurile  pur conservatoare, apoi resorbit definitiv şi plin de „caşcavaluri” cât să parcurgă şapte vieţi cu punga-i de petrol. Iată, deci că se impune  la şefie încă un corupt: „şeful lui Mihai Necolaiciuc”, Miron Mitrea!

Trist,  îngrijorător, simptomantic, este faptul că din echipa de susţinători ai a „şefului lui Necolaiciuc” este şi Cristian Diaconescu, din grupul „tânăr”. Dar şi Iliescanul Oprescu. Şi  Severin. Poate că singurul ins, necorupt, echilibrat, de  bun simţ (i-am numărat  o parte din defecte...) care ar avea şanse teoretice la conducerea PSD ar fi Diaconescu. Dar  să te asociezi cu „cumătrul” corupţiei din partid, -„Naşu”e, totuşi, Năstase - înseamnă că dl Diaconescu are o problemă. Cu Geoană.

Candidatura  lui Mitrea e doar o mironosire,  o predea de fum, o scânteie care să aprindă vâjul mare? Sau, nu e decât  o revoltă anti-Geoană; staţi, că abia a  început, vin şi celalţi. De ce ar sta deoparte însuşi Adrian Năstase? Sau Ioan Rus cu grupul lui de la Cluj ? De ce ar rămâne într-un dureros anonimat, emblematicul Micky Şpagă? Dar Vanghelie?

Iar Bunicuţa credeţi că toarce cu urechile încălzite de sânii amantei, cum zice presa de servicii?

Va fi zaveră mare, monşer!