Filo-sofism
Scris de Aşii Români Joi, 24 Noiembrie 2011 20:01
filosofia supravieţuieşte sfârşitului lumii., pe care-l cauzează.
din punctul de vedere al filosofiei a te mulţumi cu un calcul al doar probabilităţii întâmplării unui fenomen, a reprezentat sfârşitul sigur al ştiinţelor naturii, pe când pentru ştiinţele naturii (în sine) acest fapt a înseamnat un nou început., pe seama căruia s-a filosofat.
filosofia greacă începe cu o dublă negare., negarea nimicului,, adică a vidului; vid care trebuie că conţine toate posibilităţile şi imposibilităţile.
neexistenţa există doar în sensul existenţei neexistenţei. în timpul neexistenţei nu prea cred că se poate specula nici despre existenţă, nici despre neexistenţă. particulele virtuale aşteaptă să li se implementeze suflete energice.
închipuiţi-vă o plasă cu noduri; de oricare nod ai trage, ai cauza (şi) mişcarea celorlalte. şi aceasta înseamnă cauzalitate. înainte de efect să nu fi crezut în()alte cauze.
cu cât mai mare sau mai mic universul cu atât mai mult e nevoie de pc-uri mai performate.
alfa bietul: e foarte curios faptul că la om o genă poate produce până la 3 proteine diferite, iar la vierme aceeaşi genă produce doar una.
păi, ori e(:) o genă., ori aceeaşi?!
ciudat îmi (a)pare şi că bazele sunt componentele de bază ale acizilor. la clasa întâi genetică se învaţă că baza-i baza (ce-i cu acidul d.n.- bazele sunt literele): adeină, citozină, guanină şi timină., apoi cuvintele îs condonuri şi între ele intronii de despărţire., şi de loc pentru reclamă. paragraful e un exon, gena o poveste şi un capitol e un cromozom. punct. alt sisif, alt bolovan con()dus de alt urmaş, (sau sferă, mă rog) având altă temă de gazetărie eva()dată din veac şi găuri negre.
abia în altă clasă înveţi limba străină protozoarelor ciliate, încremeneşti glazură literelor îngropate-n atributele propriului trup uns cu nervi, cerşeşti groaza verbului de a risipi putere şi lipeşti sonete pe statuia permitivităţii geneticii înşurubând pe surdomuţi cocoaşe.
descartes vorbea despre om ca despre un animal-maşină, aristotel, făcând politică, zicea că omul e un animal politic. darwin se trăgea dintru o maimuţă mai deşteaptă, ahile şi broasca lui zenon ţestoasă, pisica lui schrödinger, măgarul lui buridan…
du()pe la potop încoace, cu, sau fără aportul lui noe, e plină filosofia de animale...
şi unde nu zisese unul, xeno()fan, deja că: dacă boii ar şti să deseneze, ar desena chipuri de zei., asemenea boilor.
Paul Maria MEFIETIC
