Interviu cu Marius Lazurcă, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Chișinău

Scris de Aşii Români Sâmbătă, 14 Ianuarie 2012 18:02

Marius Lazurcă: Nicio o altă țară din lume în afara României nu se găsește într-o relație atît de intimă cu Republica Moldova

Interviu acordat portalului HotNews.md de Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Chișinău, Marius Lazurcă.

1.Excelentă, stim cu toții că diplomatia este un instrument de politică extrnă. Cât de ”externă” este politica României față de Republica Moldova.

În cazul oricărei țări, există o legătură clară între politica sa internă și diplomația pe care o practică. Orice țară își definește în plan intern, în dinamica dezbaterii politice și publice, prioritățile de politică externă, iar România nu face nici ea excepție. În acest sens, Republica Moldova este o temă esențială pe agenda publică internă din România și, deloc surprinzător, și pe agenda noastră diplomatică. Motivele sunt numeroase și nu le pot enumera pe toate.

Voi aminti aici doar că, din cei 800000 de refugiați basarabeni în România, fugiți din calea comunismului sovietic, peste 120000 sunt încă în viață, iar mulți au funcții importante în Statul Român. De pildă, toată lumea știe, cred, că Președintele Emil Constantinescu e născut la Tighina. Mai multe milioane de români au rădăcini basarabene, cum e de exemplu cazul ministrului nostru de externe, Teodor Baconschi.

Cred că nicio o altă țară din lume în afara României nu se găsește într-o relație atît de intimă cu Republica Moldova. Iată de ce Republica Moldova va fi mereu, așa cum spunea Președintele Traian Băsescu, ”un proiect de suflet” pentru noi.

2.Am impresia că cel mai dificil pentru un diplomat român este să fii ambasador în Republica Moldova. Dumneavoastră cum credeti?

Există fără îndoială și misiuni diplomatice la fel de dificile ca cea de ambasador al României la Chișinău. Totuși, dincolo de greutățile zilnice pe care această misiune le pune în fața unui diplomat roman, a-ți reprezenta țara în Republica Moldova oferă și o sumă considerabilă de satisfacții profesionale și morale.

E gratificant, de pildă, să fie martorul unei țări care, cu asiduitate și curaj, își caută un loc în Europa unită. E emoționant, de asemenea, să fii zilnic înconjurat de persoane care-ți vorbesc limba și care se consideră parte a aceleiași culturi naționale.


3.Cum apreciați relatiile pe dimensiunea Bucuresti – Chișinău din ultimul timp? S-a tot vorbit despre o abordare pragmatică a acestor relații ...

Relațiile diplomatice, atunci cînd există, sunt necesarmente pragmatice. Chiar și gesturile pur simbolice pe care uneori statele le fac au o motivație sau o consecință practică. Sigur, acest pragmatism poate fi unul rodnic, sau nu. Din acest punct de vedere, aș spune că începînd din 2009, dialogul dintre București și Chișinău este în egală măsură intens, în plan smbolic, și rodnic, în plan pragmatic.

Eliminarea sîrmei ghimpate de pe Prut sau editarea, cu sprijinul României, a manualelor de ”Istorie a românilor” reprezintă gesturi simbolice de mare intensitate și nu e, prin urmare, surprinzător că au fost vehement contestate. Cît despre pragmatism: doar în 2011 s-au creat peste 300 de firme mixte moldo-române, iar volumul comerțului bilateral a depășit 1 miliard de dolari SUA.

4.Să vă spun un banc pe care vă rog să-l comentați:
-Ce fac toată ziua basarabenii după ce-si redobândesc cetățenia română?
-Pleacă în Italia cu pasaport românesc si se mandresc că-s moldoveni...

Nu știu dacă e un banc sau o situație tipică. Suficient de tipică, încît să mi se fi întîmplat pînă și mie: ca ambasador la Vatican, și eu am ajuns în Italia cu pașaport – diplomatic – românesc iar acolo, ca și aici, m-am mîndrit că sunt bucovinean.

Cu rarisime excepții, toți purtătorii de pașapoarte românești – toți românii, în fond – sunt foarte mîndri de identitatea lor regională. Dacă există români bănățeni, români olteni, români ardeleni, de ce nu ar exista și români moldoveni sau basarabeni?

5.Spre deosebire de Guvernul României populatia, mai ales tinerii, manifestă un dezinteres vădit față de Republica Moldova. Cum credeți, de ce se întâmplă așa?

Nu știu pe ce vă întemeiați cînd vorbiți de ”dezinteresul vădit” al populației sau tinerilor din România pentru Republica Moldova. România a decis să pună la dispoziția Republicii Moldova 100 de milioane de euro, bani mulți mai ales într-o perioadă de criză.

Dacă Republica Moldova ar fi fost indiferentă românilor, vă asigur că autoritățile române s-ar fi confruntat cu reacții negative ale populației. La fel, atunci cînd s-a decis acordarea unui număr de 5000 de burse în fiecare an elevilor și studenților basarabeni, indiferența populației și a tinerilor, dacă ar fi existat, ar fi trebuit să se manifeste. Vă rog să numiți vreun partid sau vreo asociație civică antimoldovenească din România!

Eu, din păcate, vă pot numi cu ușurință o duzină de organizații vădit antiromânești foarte active în Republica Moldova.

6.Care e șansa Republicii Moldova să se integreze în UE?

Una dintre șanse este chiar România. Republica Moldova are la dispoziție, în chiar limba ei, experiența politică, juridică și instituțională pe care a acumulat-o România în drumul ei de integrare europeană.

Mă bucur să constat că actualele autorități au înțeles aceasta și, ca urmare, România este azi statul membru al UE cel mai activ în susținerea integrării europene urmărită, cu rezultate remarcabile, de Guvernul de la Chișinău. Iată de ce cred antiromânismul este o formă de autosabotaj politic.

HotNews.md