Alternative pedagogico-educaţionale
Ultima actualizare în Miercuri, 15 Februarie 2012 18:58 Scris de Aşii Români Luni, 06 Februarie 2012 19:56
Articolul a fost afișat de 279 ori.
Interviu cu Mădălina Tincu, Coordonator pentru Admiteri, Înscrieri şi Recrutări Internaţionale la Universitatea Upper Iowa din Statele Unite
Născută în oraşul Constanţa, Mădălina Tincu este Coordonator pentru Admiteri, Înscrieri şi Recrutări Internaţionale (Coordinator for International Enrollment) la Universitatea Upper Iowa din Statele Unite şi predă cursuri on-line ca profesor colaborator la Universitatea din Phoenix.
Pe parcursul activităţii sale de cercetare în domeniul pedagogiei, Mădălina Tincu a contribuit la elaborarea unor proiecte de cercetare internaţionale şi a redactat o serie de studii referitoare la fenomenul educaţiei la distanţă. În lucrările pe care le-a elaborat cu prilejul participării la diferite conferinţe sau în studiile pe care le-a publicat în reviste de specialitate din SUA, Mădălina Tincu s-a remarcat prin opiniile valoroase şi bine fundamentate privind multiplele aspecte ale învăţământului internaţional.
Calităţile sale de cercetător în domeniul pedagogie şi educaţiei au fost puse în valoare prin intermediul unor prezentări precum:
- „Doodle you know what I mean? Illustrated nodal moments as a context for meaning”. (Doodle stii ce vreau sa spun? Ilustrarea unor momente nodale într‑un context de semnificaţii). Susţinută în colaborare cu D. Tidwell, în iulie 2004, la a cincea ediţie a Conferinţei Internaţionale „Conference on Self-Study of Teacher Education Practices”, din Anglia.
- „Integrating New Technologies Into the Methods of Education” (Integrarea noilor tehnologii în metodologia educaţiei). Susţinută în colaborare W. Callahan, în octombrie 2001, la Conferinţa Anuală Internaţională pe tema relaţiei dintre educaţie şi internet organizată în Orlando, Florida.
- „Many Voices: International Students’ Perspectives on Distance Learning”. (Multe voci: Perspectivele studenţilor internaţionali din cadrul învăţământului la distanţă). Susţinută la lucrările conferinţei „Iowa Associations Spring Conference”, în aprilie 2003, organizată în Waterloo, Iowa de asociaţiile: „Iowa Educational Media Association”, „Iowa Association of Communication Technology, & Iowa Distance Learning Association”.
Cufundându-se în universul fascinant al cercetărilor pedagogiei secolului XXI, Mădălina Tincu şi-a conturat domeniile de interes în jurul unor probleme legate de progresele obţinute în învăţământul universitar odată cu apariţia noilor tehnologii şi integrarea internetului în procesele performante de predare şi învăţare la distanţă.
Liliana Moldovan (L.M.): Stimată doamnă Mădălina Tincu, reprezentaţi cu cinste învăţământul românesc în SUA şi aveţi o carieră de succes ca profesor colaborator la Universitatea din Phoenix. Cine sau ce v-a îndemnat spre cariera pedagogică? Aţi avut un mentor care v-a inspirat?
Mădălina Tincu (M.T.):- În primul rând, vă multumesc pentru invitaţia la interviu. Mă simt onorată să vă întâlnesc şi să răspund întrebărilor dumneavoastră.
Aventurile şi experientele în domeniul pedagogic au început odată cu primii paşi alături de cei mai importanţi mentori din viaţa mea: părinţii mei. Fără sprijinul, îndrumarea şi înţelepciunea lor nu aş fi şi nu m-aş bucura de cine sunt acum ca om. Primele însuşiri/calităţi didactice le-am învăţat în familie: respect şi întelegere de sine şi faţă de alţii, curaj, spirit şi curiozitate intelectuală, joaca, entuziasmul şi o continuă dorinţă de a învăţa şi explora necunoscutul. Pe lânga membrii familiei, am întâlnit oameni deosebiţi - de la prietenii din copilărie cu care jucam volei sau ma plimbam cu bicicleta, până la profesorii din şcoală, liceu şi facultate (in Romania si USA), ori diferiţi prieteni români şi din străinătate – care au lasat amprente esenţiale în formarea şi transformarea mea ca om şi pedagog.
În prezent, deţin funcţia de Coordonator pentru Admiteri, Înscrieri şi Recrutări Internaţionale (Coordinator for International Enrollment) la Universitatea Upper Iowa (UIU) în Fayette, Iowa în Statele Unite. Deşi, ocazional, predau cursuri online/pe internet la Universitatea din Phoenix, domeniul Învăţământului Internaţional (International Education) constituie un univers care îmi deschide noi căi de explorare şi aplicare a cunoştiinţelor şi experientei pedagogice, dar mă şi ajută să-mi urmez visele.
L.M.: -Dacă am înţeles bine, sunteţi specialist în psihopedagogie şi încercaţi să îi introduceţi pe studenţi în arta comunicării în afaceri. Pe scurt, ce aduce nou în domneniul comunicării protocolul lingvistic al dialogului din lumea afacerilor?
M.T.:- Cultură, comunicare şi interacţiuni culturale sunt caracteristici esenţiale în diversitea şi mediul multicultural al lumii noastre. Spre deosebire de alte procese de comunicare, comunicarea în afaceri implică un proces de negociere în care partenerii participa activ cu întreaga lor capacitate, cu achizitiile profesionale şi culturale, cu personalitatea lor inconfundabilă şi, în acelasi timp, mentalităţile şi experienţele educaţionaşe specifice unei comunităţi umane determinate.
Dialogul în afaceri este o formă de comunicare care implică o relaţie de solicitare şi răspuns care îi ajută pe oameni să se descopere unul pe celalalt mult mai uşor. Ţinând cont de varietatea şi complexitatea partenerilor de afaceri, în procesul de dialog se probează întreaga experienţă şi capacitate de comunicare a oamenilor de afaceri, astfel încât negocierea poate deveni o înfruntare de competente individuale şi culturale.
L.M.: De-a lungul activităţii dumneavoastră aţi participat la diferite proiecte de cercetare pedagogică şi campanii educaţionale. Numiţi, vă rog, un proiect, care v-a solicitat mai mult şi v-a adus cele mai multe satisfacţii.
M.T.:-Teza de doctorat a fost un proiect intens, a subiectului ales în domeniul Învăţământului Internaţional, dar şi a îndrumării primite de către mentorii mei. Proiectul s-a dovedit a fi o lungă dar bine meritată „Incursiune”/Călatorie în lumea consilierii academice: Experienţe ale studentilor străini care au participat la doctorat şi a mentorilor academici din cadrul unei universităţi din Midwest (SUA) (Titlu original: „A Journey of Advising: Experiences of Doctoral International Students and Faculty Advisors in the College of Education at a Midwestern University”). Trebuie să recunosc că, acest proiect, care m-a solicitat, mi-a adus, în acelaşi timp, satisfacţii in privinţa transformării şi creării identităţii mele personale si profesionale din ziua de azi. Explorate în detaliu, studiile de caz ale studenţilor si profesorilor au adus o contribuţie considerabilă în spaţiul literaturii de specialitate cu privire la consilierea academica a studentilor străini (internaţionali) revelând importanţa consilierii academice a studenţilor în contextul internaţional cât şi evidenţierea perspectivelor pe care la au ale studenţii şi profesorii în domeniul unei consilieri academice eficiente.
L.M.: -Trăim într-un secol al comunicării rapide. Astăzi chiar şi educaţia se poate face prin internet. Ce părere aveţi despre tehnicile de e-learning? Cum se vor dezvolta ele în viitor?
M.T.:-E-learning-ul este un domeniu care poate fi descris în termeni pro şi contra privind la mediul virtual si caracteristicilor lui. Din punctul meu de vedere, e-learning este o inovaţie în învăţământul superior, care se foloseste de calculator şi tehnologiile de comunicare pentru a uşura procesul de învăţare fără a avea ca limite spaţiul sau timpul. Probabil că cea mai importantă calitate a învăţământului la distanţă (e-learning) este faptul că ofera “studenţilor” flexibilitatea de a echilibra munca, familia, comunitatea şi responsabilitatile academice. Trăim într-o era a tehnologiei, ceea ce nu ne permite să evităm o discuţie deschisă cu privire la caracteristicile “studentului” de azi în contextul cerinţelor unei societăţi globale. Noile tehnologii influenţează procesul de studiu şi învăţare iar informaţia este accesibilă, atât cantitativ, cât şi calitativ, în diverse forme.
Ca profesor în mediul virtual, am remarcat şi experimentat diferenţe faţă de mediul academic tradiţional. De exemplu, instructorul nu mai este prezent într-o clasa tradiţională şi familiară/convenţională în care poate explora şi intra în contact direct cu personalităţile şi nevoile individuale specifice cursanţilor. Într-un mediu electronic lispesc feedback –ul direct, întrebările, comentariile, expresiile feţei şi limbajul corporal. Instructorul trebuie sa renunţe la acel “control” lăsând loc flexibilităţii impuse de o tehnologie care nu coopereaza întotdeauna.
Cercetari recente în domeniul învăţământului la distanţă par să susţină ideea că, pe viitor, majoritatea formelor de învăţământ vor fi independente de timp şi loc. E-learning-ul a devenit deja o alternativă la învăţământul tradiţional.
L.M.:- Evident, cariera pedagogică pe care aţi construit-o, v-a ţinut aproape de lumea bibliotecilor. Dintre bibliotecile pe care le-aţi frecventat există vreuna care v-a impresionat în mod special?
M.T.:-Deşi trebuie să recunosc ca Bilblioteca Congresului SUA (Library of Congress, Whashington DC) mi s-a părut impresionantă prin colecţia şi istoria sa, Biblioteca Judeţeană Constanţa (sediul vechi în Palatul Episcopal, zona istorică a Constanţei) va rămâne pentru mine temelia explorării universului literar şi filosofic. Nimic nu-mi poate scoate din suflet farmecul metodei traditionale de a cauta prin fişele din cataloagele bibliotecii, fişe deja şlefuite de amprenta atâtor cititori, sau liniştea spaţiului de lectură, continuat după câteva ore de lectură şi studiu cu o plimbare pe faleza Cazinoului vechi din oraşul natal.
L.M.:Se spune că „cine ţine o carte deschisă în mână, nu v-a îmbătrâni niciodată”. Nimic nu se compară cu satisfacţia pe care o oferă citirea unei cărţi. Ce tip de lectură preferaţi? Care sunt cărţile sau autorii ce vă inspiră, vă motivează sau vă încarcă sufleteşte?
M.T.:-Aş putea scrie o altă teză de doctorat pe aceasta temă. Lista de referinţe ar începe cu basmele românesti pline de tâlc - care nu îşi vor pierde calitatea de a oferi noi înţelesuri şi semnificaţii la fiecare lectură a lor -, până la autorii moderni şi postmoderni, care mi-au stârnit interesul de a-mi scrie lucrarea de licenţă într-o vreme lipsită de accesul la acest tip de informaţie. Scrierile lui Eminescu, Blaga, Garcia Marquez, Ecco si Fowles par, de fiecare dată, să prezinte incursiuni într-um univers fascinant care mă face să explorez nu numai textul lingvistic, dar propriul meu text în realitatea pe care o trăiesc.
L.M.:Când vă gândiţi la locurile natale şi la România, există lucruri care vă trezesc nostalgii şi pe care aţi fi dorit sa le luaţi cu dumneavoastră pe continentul american?
M.T.:- Mai mult decât o teză, aş avea de scris un roman, în acest sens. M-am născut pe malul Mării Negre, la Constanţa, şi mi-am petrecut o parte din copilărie în staţiunea Eforie-Sud (Carmen Silva).
Domnica Rădulescu a reuşit să redea, în textul literar al romanului său „Trenul de Trieste”, imaginea unei lumi în care mă regăsesc cu plăcută nostalgie. Deşi am trăit într-un alt timp istoric (eram în clasa VIII-a, în primele zile ale Revoluţiei din 1989), am luat cu mine acele înţelesuri subtile şi profunde ale spaţiului românesc, acel spirit al umorului caracteristic românului, mirosul mării şi culoarea câmpurilor de floarea-soarelui din Baragan, cerul senin de la Bran şi floarea-de-colţ atât de rar întâlnită pe cărări de munte, dar şi caldura gazdei dintr-o casa de români împreună arta culinară românească.
L.M.:În final, vă rog să oferiţi câteva sfaturi tinerilor români care doresc să urmeze o carieră pedagogică în străinătate şi să dezvăluiţi ce proiecte doriţi să realizaţi în viitor?
M.T.:- Visez şi nu voi înceta să visez să particip la proiecte de colaborare cu instituţii de învăţământ românesc pentru a înlesni accesul tinerilor români la experienţa academică, profesională şi personală a tinerilor din universităţile din SUA. Rolul actual pe care îl am la Universitatea Upper Iowa îmi permite să explorez în mod concret dezvoltarea unor relaţii de lungă durată cu agenţii, organizaţii, şcoli, licee şi universităţi din spaţiul învăţământului românesc.
Pe tinerii români i-aş îndemna să viseze şi să îşi urmeze cu consecvenţă acele vise... În clipa în care încetează sa viseze spiritul uman moare...şi dacă nu moare complet, atunci rugineşte....Să îndrăznim aşadar să cercetăm universuri necunoscute, nedescoperite de al-ii. Această îndrăzneală oferă o perspectivă profundă şi o mai bună înţelegere nu numai a lumii înconjurătoare dar şi a celei interioare.
A consemnat Liliana Moldovan








































