Despre nobleţea profesiunii de bibliotecar - Interviu cu doamna Doina Popa – preşedinta ANBPR

Ultima actualizare în Duminică, 12 Februarie 2012 13:03 Scris de Aşii Români Duminică, 12 Februarie 2012 13:03

Descrierea drumului străbătut de doamna Doina Popa pe parcursul carierei sale în domeniul ştiinţelor biblioteconomice ar putea începe cu menţionarea faptului că primul primul pas, în acest sens, l-a făcut în anul 1983 când a început să lucreze ca bibliotecar la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca. Licenţiată a Facul-tăţilor de Filologie(1972) şi Filosofie(1982) din cadrul Universităţii „Babeş-Boialy” din aceeaşi localitate, Doina Popa ajunge şef-serviciu iar între anii 2002 şi 2009, conduce destinele Bibliotecii Judeţene din Cluj-Napoca, ca director al acestei instituţii. A urmat o serie de cursuri de specializare în Biblioteconomie şi Ştiinţele Informării şi Documentării şi a publicat articole şi studii de specialitate în publicaţiile : „Biblioteca”, „Lectura”,„Curier”, „Magazin bibliologic”. În prezent este preşedinta Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România – ANBPR, funcţie pe care o deţine din anul 2004. [1] 

Liliana Moldovan(L.M.): -Aveţi o misiune frumoasă şi importantă, aceea de a coordona, în calitate de preşedintă, activitatea organizaţiei bibliotecarilor din România. Menţionaţi, vă rog, din ce perioadă deţineţi această funcţie şi cum v-a influenţat viaţa personală şi profesională?

Doina Popa(D.P.): -Sunt preşedinta Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România – ANBPR din anul 2004. În perioada celor două mandate Asociaţia a trecut prin transformări majore şi mă bucur că, într-un astfel de moment, am putut contribui la consolidarea ei ca organizaţie profesională reprezentativă.

Dacă ar fi să definesc în puţine cuvinte misiunea mea ca preşedinte aş spune că a fost aceea de a asigura progresul Asociaţiei, pe direcţiile de dezvoltare asumate pentru această perioadă şi care vizau: îmbunătăţirea comunicării cu membrii şi implicarea acestora în activităţile de asociaţie; consolidarea formării şi dezvoltării profesionale; creşterea capacităţii de a deveni partener al autorităţilor publice.

Este multă nobleţe şi responsabilitate în această misiune, iar dacă o faci cu pasiune te răsplăteşte din plin.

Apreciez că, în acest moment, ANBPR şi-a construit imaginea şi percepţia exprimată prin viziunea declarată, aceea de a fi „cea mai puternică asociaţie profesională a bibliotecarilor din România, cunoscută şi recunoscută ca atare în plan naţional şi cu real potenţial de afirmare pe plan internaţional”.

În aceşti ani a fost destul de greu să menţin un echilibru între atribuţiile profesionale şi viaţa personală, balanţa înclinând de cele mai multe ori înspre obligaţiile profesionale. Am avut însă înţelegerea necesară în familie şi acest lucru a contat foarte mult.

După ce îi pătrunzi tainele, profesia te acaparează, îţi fură într-un mod plăcut timpul, gândurile, preocupările şi ajungi să-i dăruieşti tot mai mult din energia ta. Aşa am procedat ca director al Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga” Cluj şi aşa am continuat ca preşedinte al ANBPR. Nu ştiu dacă exemplul meu este un exemplu bun, dar sunt convinsă că fără muncă, fără sacrificii şi fără dăruire de sine nu se construieşte nimic durabil.

L.M.: -În România s-au produs importante şi efervescente schimbări, punctaţi, pe scurt, câteva din proiectele realizate de ANBPR în 2011.

D.P.: -Aţi definit foarte bine anul 2011, pentru că el a fost în mod cert un an al efervescenţei creatoare, efervescenţă care a atras schimbări importante.

Aş remarca în primul rând faptul că ANBPR a devenit o organizaţie cu acoperire naţională, prin înfiinţarea de filiale noi în cele patru judeţe în care asociaţia nu avea structuri constituite, fapt care a influenţat şi creşterea numărului de membri la peste 3500.

A fost finalizat ciclul de „cafenele regionale” şi de instruire a birourilor executive ale filialelor judeţene, activitate desfăşurată în cele opt regiuni de dezvoltare ale României şi care a avut ca scop interacţiunea Biroului Executiv al ANBPR cu filialele, cercetarea nevoilor de instruire profesională dar şi a aşteptărilor faţă de Asociaţie şi oferirea unor exemple de bune practici şi modele de organizare a filialelor. Acţiunea a avut un caracter interactiv şi un mare grad de creativitate.

Tot sub aspect inovativ, anul 2011 a fost şi primul an de funcţionare a Centrului de Formare şi Dezvoltare Profesională al ANBPR şi experimentarea sistemului de voucere pentru participanţi.

Evenimentele organizate la nivel naţional şi tematica pusă în dezbatere au atras un număr mare de participanţi, în creştere de altfel de la an la an: Preconferinţa BiblioPublica – „Comisiile profesionale şi procesul de modernizare a bibliotecilor publice”; Conferinţa „BiblioPublica - Modele de voluntariat în bibliotecă”; Conferinţa Naţională - „Construim împreună forţa Asociaţiei” şi participarea la campania europeană „Hai pe net”.

În relaţia cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale ANBPR a făcut un pas important, prin semnarea protocoalelor de colaborare cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România şi Asociaţia Comunelor din România, dovedind astfel capacitatea de fi partener credibil în relaţia cu aceste structuri. Nu este de neglijat nici faptul că sub aspectul atragerii de fonduri ANBPR a beneficiat de trei granturi pentru proiecte, în afara celui asigurat de Fundaţia IREX Washington, în valoare totală de 28.118 $.

L.M.: -Să înţelegem că prin programele derulate în colaborare cu IREX sau cu alţi parteneri, asociaţia bibliotecarilor a cunoscut un proces de revigorare organizaţională? Ce urmează în viitor, cum arată agenda 2012 a ANBPR?

D.P.: -Procesul de revigorare organizaţională trebuie apreciat din exterior. Noi, cei implicaţi în declanşarea lui, am creat condiţiile ca acest lucru să se întâmple şi fiecare membru al nostru, în măsura în care cunoaşte activitatea din aceşti ani a Asociaţiei, poate să aprecieze transformările.

Evaluând, în anul 2011, printr-un chestionar on-line, capacitatea organizaţională a Asociaţiei am constatat că din cei 261 de respondenţi, 69,35% cunoşteau organizarea şi activităţile ANBPR, iar 92,72% au apreciat că apartenenţa la ANBPR este foarte utilă (50,19%) sau utilă (42,53%). Conform acestor aprecieri estimez că impactul activităţii Asociaţiei în rândul membrilor săi este mare, ceea ce este un bun semnal pentru noi.

Anul 2012 va fi anul intensificării acţiunilor de „advocacy” în direcţia operaţionalizării relaţiilor cu administraţia publică locală şi centrală şi în direcţia îmbunătăţirii legislaţiei prin finalizarea şi înaintarea spre aprobare a propunerilor de modificare a Legii bibliotecilor, dar va fi şi anul consolidării ANBPR ca principală structură de formare şi dezvoltare profesională. Direcţiile de acţiune vor viza acreditarea CFDP al ANBPR ca centru de certificare a competentelor Microsoft, obţinerea acreditării cursului de marketing, diversificarea ofertei de cursuri şi menţinerea facilităţilor de plată pentru cursanţi prin continuarea practicării sistemului de voucere.

L.M.: -În ce moment al vieţii dumneavoastră v-aţi molipsit de „microbul” biblioteconomiei? V-aţi ales un mentor care să vă iniţieze în tainele serviciilor info-documentare?

D.P.: -Prin studiile absolvite sunt profesor de limba şi literatura română iar activitatea profesională mi-am început-o ca profesor titular şi apoi director într-o şcoală din judeţul Mureş. În acei ani mobilitatea profesională în domeniul în care erai specializat era greu de imaginat. În anul 1981, mutându-mă la Cluj, am avut şansa să fiu angajată la Biblioteca Judeţeană Cluj, un loc cu care, prin natura profesiei, eram familiarizată. De „microbul” biblioteconomiei m-am molipsit în timp iar după deschiderea din 1989 m-a cucerit definitiv.

Nu pot să spun că am avut un mentor anume. Am învăţat meseria şi am parcurs etapele modernizării ei împreună cu colegii mei, m-a interesat tot ceea o putea apropia de practica din statele europene avansate, am parcurs cu aviditate orice bibliografie de profil, am beneficiat de experienţa străinătăţii, am abordat toate formele de dezvoltare profesională la care am avut acces şi…..aş putea adăuga multe la acest „drum” al devenirii mele. Am avut şi am o curiozitate profesională şi o obsesie a lucrului bine făcut, care nu m-au părăsit nici o clipă.

L.M.: -În trecut, oamenii de cultură, marii specialişti, profesorii valoroşi şi artiştii talentaţi se formau mai ales în biblioteci şi se perfecţionau în preajma cărţilor, studenţii de azi au nevoie de informare rapidă, fac apel la internet şi culeg informaţii de la televizor. Ce atitudine trebuie să adopte managerii de bibliotecă în faţa noului val declanşat de dezvoltarea mijloacelor rapide şi moderne de informare şi comunicare?

D.P.: -Este o întrebare care mi se pune frecvent şi la care am un singur răspuns: nu putem rămâne izolaţi într-o mentalitate neadaptată vremurilor pe care le trăim, nu putem face abstracţie că tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor -TIC dictează progresul societăţii şi utilizarea ei la scară macrosocială face diferenţa între state.

În acest context, biblioteca publică, instituţie care prin menirea ei, participă la pregătirea populaţiei pentru a face faţă valului declanşat de dezvoltarea TIC, trebuie să susţină nevoile de instruire şi informare ale populaţiei printr-o dotare tehnologică adecvată şi un personal calificat, iar managerii nu pot avea decât o atitudine pro activă în susţinerea acestui fenomen..

L.M.: -În contextul erei informaticii, mai sunt „la modă”activităţile de promovare a lecturii şi lansările de cărţi? Prezintă interes pentru tânăra generaţie?

D.P.: -Activităţile de promovare a lecturii sunt specifice pentru o bibliotecă, însă, pentru a fi atractive pentru generaţia tânără şi nu numai, este foarte importantă modalitatea în care se realizează şi întregul scenariu al evenimentului. Mă refer aici la toate modalităţile prin care o activitate tradiţională poate fi menţinută în actualitate şi valorificată cu mijloace moderne.

L.M.: -Criza economică a zdruncinat cu putere domeniul cultural. Ea a afectat în mod nemilos sistemul bibliotecilor publice. Acest lucru se vede cu ochiul liber: unele biblioteci au fost închise, cele care au supravieţuit funcţionează cu deficit de personal şi se confruntă cu tot felul de lipsuri. Ce măsuri au fost luate la nivelul asociaţiei pentru a sprijini activitatea bibliotecilor şi a menţine interesul comunităţii pentru serviciile oferite de aceste instituţii.

D.P.: -Este ştiut faptul că, spre deosebire de formele de acţiune ale unui sindicat, o asociaţie profesională acţionează la nivelul reglementărilor legale, contribuie la crearea cadrului care poate apăra drepturile membrilor ei. Sub acest aspect bibliotecile româneşti au o lege proprie, suficient de acoperitoare, dar, în condiţiile crizei care a afectat întreaga populaţie, legea nu numai că nu a mai fost suficientă, dar, modificările care i-au fost aplicate au permis reducerea drastică a personalului şi a resurselor pentru dezvoltare.

În acest context, în care revendicările diferitelor categorii sociale nu au dat nici un rezultat, nici demersurile ANBPR de tipul: scrisoare deschisă adresată premierului, memoriu adresat, împreună cu alte asociaţii, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerului Educaţiei, memoriile adresate consiliilor judeţene din judeţele în care bibliotecile publice au avut cel mai mult de suferit şi nu au avut rezultatul scontat.

ANBPR a apelat însă şi la alte modalităţi de acţiune prin care a venit în sprijinul bibliotecilor publice, acţiuni punctuale, cu efecte cuantificabile. Mă refer aici la:susţinerea candidaturii României pentru intrarea în programul „Global Libraries”, program finanţat de Fundaţia Bill&Melinda Gates. Astăzi acest program este funcţional şi în România, prin Biblionet şi peste 2000 de biblioteci publice vor avea acces la dezvoltare şi la perfecţionarea personalului; atragerea de finanţări prin granturi şi proiecte, finanţări care au permis gratuităţi sau facilităţi de plată pentru biblioteci, la cursurile de formare şi dezvoltare profesională a bibliotecarilor; intensificarea acţiunilor de advocay pentru stabilirea relaţiilor de colaborare cu decidenţii politici şi administrativi de care depinde funcţionarea bibliotecilor publice, pentru modificarea legislaţiei în domeniu, pentru promovarea rolului bibliotecilor publice în comunitate, pentru promovarea serviciilor noi de bibliotecă, bazate pe TIC şi pentru susţinerea rolului bibliotecilor publice în procesul de e-guvernare şi e-incluziune; crearea unor structurii proprii de formare şi dezvoltate profesională şi valorificarea potenţialului profesional al bibliotecarilor prin promovarea lor ca formatori, lectori sau colaboratori ai CFDP; înfiinţarea unui Departament Operaţional, ca structură executivă în cadrul ANBPR, pentru susţinerea activităţii curente şi coordonarea sectoarelor specializate de activitate, în principal formarea profesională şi proiectele pentru atragerea de resurse.

L.M.: -În final, adresaţi, vă rog, cititorilor din Germania şi bibliotecarilor, câteva gânduri de viitor.

D.P.: -Le mulţumesc tuturor celor care au fost interesaţi de preocupările şi activitatea asociaţiei noastre profesionale şi îi asigur de toată disponibilitatea mea de a continua această colaborare pentru buna informare a cititorilor.

A consemnat LILIANA MOLDOVAN