În excursie la Chişinău şi Mănăstirea Căpriana, cu „Prisma Tour”

  Cu firma de turism „Prisma Tour” din Iaşi, într-o zi frumoasă de toamnă, pe 15 septembrie 2018, plecând cu autocarul la ora 7.00 dimineaţa din faţa magazinului Carrefour...
Viena

 

Cu firma de turism „Prisma Tour” din Iaşi, într-o zi frumoasă de toamnă, pe 15 septembrie 2018, plecând cu autocarul la ora 7.00 dimineaţa din faţa magazinului Carrefour Market de la Gară, am fost din nou în „ospeţie” în Republica Moldova, alături de alţi „tovarăşi” de călătorie, vreo 50 la număr. „Trupa” lui Teodorescu în excursia din stânga Prutului a numărat nouă persoane: copiii Silviu Teodorescu (11 ani) şi Gabriel Teodorescu (9 ani), alături de „oamenii mari” Mariana Teodorescu, Dan Teodorescu, Crina Teodorescu, Maria Prisacariu, Andrei Prisacariu, Maria Todiraşcu şi Mariana Condrea, ceea ce înseamnă că firma „Prisma Tour” ştie să-şi promoveze activităţile şi să-şi atragă clienţii. Remarc acest fapt deoarece în autocarul condus excelent de Viorel Bârlădeanu au mai fost şi alţi turişti cu care am călătorit în excursii peste hotare (ex: Bulgaria), tot cu Prisma Tour, ghizii noştri de această dată fiind Sorin Brânză (tatăl lui Andrei) şi Mădălina Balan.
Pe traseul Iaşi – Albiţa – Chişinău, autocarul nostru a ajuns pe Calea Ieşilor din capitala Republicii Moldova şi apoi pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, iar acolo basarabeanca Ana ne-a aşteptat şi ne-a condus pe la obiectivele turistice ale frumosului oraş Chişinău, pe post de ghid local.

Cu toţii am făcut un tur pietonal prin centrul oraşului şi apoi am văzut, din autocar, mai multe obiective de mare interes din Chişinău, un oraş mare, cu o populaţie de circa 700.000 locuitori.

Am început vizitarea orașului Chișinău cu Grădina publică “Ștefan cel Mare și Sfânt”, Aleea Clasicilor, Monumentul Alexandr Pușkin și Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Tot în aceeași zonă am putut admira Parlamentul Republicii Moldova și Teatrul Național de Operă și Balet Maria Bieșu. Am continuat către Piața Marii Adunări Naționale, unde am admirat Casa Guvernului, Biblioteca Națională și Primăria. Am intrat în Parcul Catedralei unde am vizitat Arcul de Triumf și Catedrala Nașterea Domnului, după care am făcut o pauză de prânz la vestitul Restaurant „La Plăcinte”. Surprinzător, mâncarea de la Restaurantul „La Plăcinte” din Iaşi, de pe Bulevardul Carol I, este mult mai bună decât cea servită la sediul central din Chişinău, dar, vorba aceea, când îţi este foame, mănânci orice şi oriunde!

După pauza de prânz ne-am deplasat către Complexul Memorial Eternitate, care a fost ridicat în cinstea memoriei ostașilor căzuți în luptele de eliberare din Moldova și Chișinău, în timpul Marelui Război pentru apărarea patriei împotriva ocupanților naziști şi unde arde flacăra eternă. Am văzut din autocar şi Gara Feroviară de la Chişinău (construită în anul 1870), cu parcul şi monumentul eroilor aferent, un loc extrem de curat şi civilizat.
Ultimul obiectiv pe care l-am vizitat la Chişinău a fost Muzeul Național de Istorie, acolo unde ghida noastră, doamna Eugenia, a fost de nota 10 plus. Nu am plecat însă din Chişinău până nu am trecut şi pe la magazinul de bomboane „Bucuria”, unde dulciurile pentru copii dar şi pentru adulţi sunt la mare căutare!

La iniţiativa familiei Mariana şi Dan Teodorescu şi cu acceptul conducerii firmei Prisma Tour”, autocarul, în drum spre România, s-a oprit pentru un scurt pelerinaj la Mănăstirea Căpriana, unde ne-am închinat la biserica veche şi la cea nouă.
Mănăstirea Căpriana este una de călugări, localizată în comuna Căpriana, din raionul Strășeni.
De-a lungul anilor, ctitorii mănăstirii au fost Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Vasile Lupu, Gavriil Bănulescu-Bodoni.

De menţionat că, în conformitate cu Wikipedia, Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Republica Moldova. Este situată în zona centrală a țării, la aproximativ 40 km nord-vest de Chișinău, în ținutul deluros împădurit care purta odată numele de Codrii Lăpușnei. Prima mențiune documentară a Căprianei este cea din 1420, când într-un hrisov al vremii mănăstirea este menționată într-un act de stabilire a hotarelor unui boier.

După anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus (1812), mănăstirea Căpriana a trecut în 1813 în subordinea Casei Bisericii din Chișinău a nou formatei Arhiepiscopii a Basarabiei, în fruntea căreia s-a aflat mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni (1746 – 1821). Acesta a întreprins importante lucrări de refacere a bisericii de piatră cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, dându-i înfățișarea actuală. În 1840 a fost ridicată o a doua biserică a mănăstirii, cu hramul Sfântul Gheorghe, iar în 1903 o a treia biserică „de iarnă”, cu hramul Sfântul Nicolae.

Între anii 2003 – 2005, la mănăstirea Căpriana au avut loc ample lucrări de restaurare cu bani de la bugetul statului dar și de la numeroși donatori particulari.

După Căpriana am parcurs cu mare dragoste de casă drumul spre vama de la Leuşeni – Albiţa, cântând cu toţii şi un „Mulţi ani trăiască” unei colege de călătorie, care şi-a aniversat ziua de naştere chiar în data de 15 septembrie 2018.
După ce am trecut fără probleme vama de la Leuşeni (Republica Moldova), am oprit la magazinul Duty Free de lângă graniţă, unde am cumpărat cele necesare uzului personal şi al familiei. Am ajuns apoi la Vama Albiţa (România), unde am avut o experienţă mai puţin plăcută, deoarece, la ora 10 seara, am fost obligaţi să coborâm cu toate bagajele la vamă, pentru control! Deşi eram cu toţii în regulă, un vameş mi-a spus că vinul spumant este considerat… alcool şi doar vinul „liniştit” este considerat… vin! Probabil că îi era şi lui sete… Norocul nostru a fost că, cele două sticle de jumătate de kilogram confiscate (aceasta fiind şi marea „captură” de la graniţă) au fost apoi înapoiate după ce ghidul nostru şi câţiva colegi de drumeţie au spus că licoare cu pricina este folosită pentru tinctură împotriva bolilor reumatice şi nu pentru comercializare şi evaziune fiscală!
„Păţania” de la Vama Albiţa mi-a adus aminte şi de filmul
„Ultimul corupt din România”, care a fost filmul de final al regretatului regizor Sergiu Nicolaescu…

În continuare, în drumul de la Albiţa spre Iaşi, am putut admira şi Sala Sporturilor din Tomeşti, o bijuterie a comunei, dar şi Crucea Sfântă care ne luminează minţile şi ne poartă noroc de pe dealurile din Tomeşti, din locurile unde eu am muncit ca inginer constructor, în primul an de stagiatură, după terminarea facultăţii de profil din Dealul Copoului.

Am ajuns acasă după ora 23.00, am scris un articol despre tenisul internaţional de la arenele CFR Iaşi (din semifinalele probei de simplu), iar a doua zi, duminică dimineaţă, pe 16 septembrie 2018, am fost prezent la marea finală de la Trofeul Municipiului Iaşi din „sportul alb”, dintre germanul Lucas Gerch şi rusul Kirill Kivattsev, câştigată de primul, care a fost şi favoritul meu şi al nepotului Gabriel, cu scorul de 6-4, 6-2. Iată că, între turismul cultural din Chişinău şi sportul internaţional din Iaşi, nu a fost decât un singur pas, iar când faci ceea ce îţi place, poţi să faci tot ce vrei şi oriunde vrei!
DAN TEODORESCU

 

Viena
Categorii
Sens Giratoriu
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole