Înfrățirea minorităților din Bucovina

  Consider că sunt foarte puține țări în lume în care să nu viețuiască alături de națiunea țării respective și minorități. Este cazul României în care, alături de națiunea...
Viena

 

Consider că sunt foarte puține țări în lume în care să nu viețuiască alături de națiunea țării respective și minorități. Este cazul României în care, alături de națiunea română viețuiesc și alte 18 minorități naționale.

La data de 18 decembrie 1992 adunarea generală a ONU    a adoptat „Declarația cu privire la  drepturile  persoanelor aparținând minorităților naționale etnice, religioase și lingvistice. Acest document  oferă o garanție a drepturilor minorităților  în general, astfel  încât mai multe state i-au recunoscut

Importanța prin declararea zilei de 18 decembrie ca „Zi a minorităților  naționale.” Nu cred c-ar fi fost cazul  ca România să adopte o asemenea lege, deoarece românul, ala cum îl știm, este răbdător și respectă oamenii din alte etnii, respectă acest  principiu cu mult timp de-a fi aprobat de Adunarea generală a ONU.

Cum nu putea, totuși, să rămână în afara acestei hotărâri a ONU, România a declarat „Ziua Minorităților Naționale” prin HG nr. 881/1998. Din câte cunosc,în județul Suceava  cele 18 minorități naționale , care viețuiesc de veacuri cu românii, își sărbătoresc zilele de mulți ani în cadrul unor festivaluri. În plus, în colegiile școlare din zona Rădăuților minoritățile naționale sunt sărbătorite în cadrul unor proiecte cultural-educative sau al unor hramuri. Trebuie să amintesc faptul că-n județul nostru Uniunea Ucrainenilor din România, în general, și Filiala Rădăuți, în special, organizează întâlniri și festivaluri destul de des, uneori și  în colaborare cu societățile , asociațiile culturale românești și chiar cu comunități întregi.

Demn de menționat este faptul că cei 17 deputați, aparținând grupului minorităților naționale, au inițiat un proiect de lege pentru ca „Ziua Minorităților Naționale din România” să fie ridicată la rangul de sărbătoare națională. Iar Senatul României a aprobat ca această sărbătoare să devină  la data de 23 octombrie 2017,Camera deputaților la 21 noiembrie 2017. Domnul președinte Klaus Iohannis a promulgat Legea Nr. 247/2017 la data de 7 decembrie 2017. Cu acest prilej a fost abrogată HG nr. 881/9 decembrie 1998 pentru declararea zilei de 18 decembrie ca „Zi a Minorităților Naționale din România.”

Din inițiativa Filialei Rădăuți a Uniunii Ucrainenilor din România (Vasile Parcaru-președinte și Marin Pesclevei-secretar) s-a sărbătorit „Ziua Minorităților Naționale”. Au contactat reprezentanții celorlalte minorități din Rădăuți și din localitățile învecinate, ba chiar și din Paltinu, pentru a organiza această

manifestare culturală. Au  răspuns prezent reprezentanții minorității rușilor ucraineni, evreilor, rromilor, turcilor, care au trimis la Rădăuți formații folclorice și interpreți individuali . Ei s-au reunit sub cupola casei de cultură din Rădăuți, care le-a asigurat condiții optime pentru desfășurarea acestui adevărat festival, adică sala încălzită, instalație de sonorizare, fulgi de nea de diferite dimensiuni, amintind spectatorilor de anotimpul în care ne aflăm. Iar organizatorii au afișat deasupra scenei și un baner. Pe acesta erau desenate  drapelele României și ale Ucrainei, precum și scrisul „ „Ziua Minorităților Românești”, în limbile română și ucraineană. Iar în dreapta scenei trona un frumos brad de crăciun, împodobit foarte frumos. Iar în sală erau foarte mulți copii de diferite vârste, chiar și tineret și maturi.  Pe scenă au urcat întâi reprezentanții etniilor menționate mai sus, plus viceprimarul Primăriei Rădăuți, domnul Bogdan Loghin, Mihai  Mihăiescu, consilierul doamnei prefect. Cuvântul de bun venit a fost rostit de Vasile Pascaru, președintele filialei. Toți ceilalți au rostit alocuțiuni prin care au mulțumit organizatorilor pentru invitați și au urat tuturor un an nou și fericit.  În plus, au lăudat colaborarea care există dintotdeauna între etniile din această parte a Bucovinei și a acestora cu populația majoritară.

Ordinea prezentării pe scenă a fost stabilită de către domnii Pascaru și Mihăiescu, aceasta făcându-se în funcție de depărtarea interpreților de localitatea lor de domiciliu. Timpul de evoluție pe scenă a fost comunicat reprezentanților etniilor din timp și, din desfășurarea spectacolului, căci a fost un adevărat spectacol, a fost respectat întocmai.

Manifestarea a fost deschisă de Ansamblul ”Cervona Kalena” din Negostina, ansamblu instruit de Valentin Leonte. Spectatorii au apreciat, prin aplauze, uneori ritmate, evoluția acestora, costumația deosebită, specifică  sprințare, iar colinda a fost în limba română.

Au urmat doi tineri  trimiși de Filiala Milișăuți. O fată și un băiat ( ce pereche frumoasă !) au interpretat, în duet, două melodii. „ Ce fată frumoasă!” a constat cu voce tare o fetiță din rândul al doilea, din spatele meu. Frumoasă, frumoasă, constat și  eu, dar și ce frumos a cântat ! Unde mai pui că băiatul a interpretat o melodie populară la muzicuță, iar fata  a dansat ca o zână în jurul lui. Mi  s-a părut că cei doi au umplut scena casei de cultură. Fata era îmbrăcată într-un superb costum popular ucrainean. Avea și de ce radia doamna Brândușa Peslar, director al casei de cultură, care este și instructorul lor. Mai ales că  evoluția celor doi copii a fost punctată, din când în când și la final cu aplauze fur-tunoase. Normal că vă spun și numele acestora:Diana Voiasciuc și  Cosmin Hîj.

Etnia poloneză a fost reprezentată de un ansamblu din comuna Baineț, condus și instruit de doamna Ionuță Mairela, directorul școlii, care conduce acest ansamblu de ani de zile. Felicitări ! Copiii, de la cei doi prichindei din  primul rând, și până la cei din clasa a VII-a formau acest ansamblu , erau îmbrăcați de foarte frumoase costume ale etniei poloneze. Cel puți, eu vedeam costume populare poloneze pentru prima dată la Rădăuți. Au adus în fața spectatorilor o superbă seară de Crăciun prin cântecele și poeziile prezentate. Am remarcat dicția lor perfectă în limba poloneză și română. Iar solista Iuliana Pelcear din clasa a VII-a a încântat publicul. Cele patru colinde, interpretate  în limba poloneză,  au fost pe ritmuri diferite, încântând publicul ritmul antrenant. Și-au încheiat evoluția  cu cântecul „Crăciun fericit!” interpretat în limba română.

Deodată scena s-a umplut de copii interpretând un dans țigănesc într-un ritm amețitor. Ritmicitatea interpretării a fost la superlativ ! La fel a fost și schimbarea de ritm de la un dans la altul, ceea ce-a scos și mai mult în evidență frumusețea acestor dansuri, mai puțin cunoscute de către publicul spectator. Nu trebuie să uităm nici costumele țigănești confecționate de către  interpreți sau la comanda școlii lor, Școala „Bogdan Vodă” din municipiul Rădăuți. Am reținut cu satisfacție că acești copii au fost instruiți de către prof. dr. Daniel Hrenciuc. Meritul domnului profesor este cu atât mai mare, cu cât a adus în fața de folclor a unei comunități care este mai puțin cunoscută de public. Dar mă gândesc și la timpul pe care l-a folosit pentru documentare și apoi punerea jocului în scenă.

Consider c-a fost foarte binevenită prezența pe scena acestei manifestări de excepție și a corului de cameră al CARP „Speranța” Rădăuți, pentru că această formație ,în ultimul timp, este prezentă cam la toate manifestările culturale. Iar cu Filiala Rădăuți a UUR această formație colaborează de mai mulți ani. Și la acest spectacol, sau festival cum vreți să-i spuneți, membrii acestui cor au venit c-un repertoriu bine pus la punct. Așa c-au interpretat cântece ucrainene ți în limba română, fie ele patriotice sau prelucrări corale de excepție. Oricum, interpretarea fost la înălțime, și asta datorită și domnului învățător Gheorghe Dascăl, dirijorul formației, care, la cele peste  opt decenii de viață, conduce și instruiește cu vigoare și competență această formație. O notă în plus și pentru ținuta membrilor acestei formații, care este una de concert.

Consider că această manifestare culturală a fost și  ea una de excepție, pentru c-a dovedit încă o dată, deși nu mai era nevoie, că minoritățile și din această parte a României binecuvântată de Dumnezeu, străvechea noastră Bucovină, minoritățile trăiesc în bună înțelegere  între ele și cu populația majoritară, care fac schimb între ele ,ori de câte ori au nevoie,de producții folclorice sau organizează în colaborare asemenea manifestări culturale

 Text-prof. Gh.Dolinski

 Foto-Mihai Boiciuc

Sursa: https://euromedia-ucraina.blogspot.com

Viena
Categorii
Ucraina
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole