ÎNGRĂȘAREA, CAUZE MAI PUȚIN CUNOSCUTE

  AȘA cum știm, creşterea în greutate corporal este pusǎ fie pe seama excesului alimentar, fie pe lipsa de efort fizic, fie al unei probleme de ordin hormonal. S-a...
Viena

 

AȘA cum știm, creşterea în greutate corporal este pusǎ fie pe seama excesului alimentar, fie pe lipsa de efort fizic, fie al unei probleme de ordin hormonal. S-a dovedit însǎ cǎ existǎ şi alte cauze pentru îngrǎşare. Pentru oamenii de ştiinţǎ este foarte surprinzǎtor ca în zone urbane sau rurale în care prin tradiţie se mǎnâncǎ dietetic şi se face sport, poluaţia majoritarǎ sǎ fie obezǎ.

Poluarea ne împinge spre obezitate

Studiile recente ale cercetǎtorilor norvegieni au arǎtat cǎ atât poluarea chimicǎ cât şi cea fizicǎ sau chiar informaţionalǎ conduce la îngrǎşare.

Poluarea chimicǎ

Referitor la poluarea cu noxe din atmosferǎ, cercetǎrile au arǎtat cǎ 65% din toxinele prezente în aer pot induce obezitatea. Este vorba in mod special de substante rezultatete din aredrea combustibilor dar si deversarea unor deseuri in zone din apropierea surdelor de apa! Mecanismul constǎ în reacţia ficatului la dozele mici de otrǎvuri din atmosferǎ sau apacar si . Astfel, ficatul  este obligat la o activitate constantǎ de dezintoxicare a organismului împotriva a sute sau mii de categorii de substanţe chimice diferite unele mutagene!. Incapacitatea hepatica,adica a ficatului, de a detoxifia aceste substanţe extrem de diverse îl obligǎ sǎ ia o altǎ mǎsurǎ de protecţie mai comodǎ: depozitarea de grǎsimi ce pot lega chimic toxinele!. Grǎsimile depozitatea la comada ficatului servesc şi ca sursǎ de energie pentru un organsim otrǎvit, dar şi pentru depozitarea toxicelor ce nu pot fi eliminate rapid din organsim. Antropologii au estimat cǎ o persoanǎ care trǎieşte într-o zonǎ poluatǎ are de 20 de ori mai multe surse de a deveni obezǎ decât aceeaşi persoanǎ care ar trǎi într-un mediu nepoluat chimic.

Poluarea fizicǎ

În mod asemǎnǎtor, poluarea electromagneticǎ datoratǎ aparaturilor computerizate creşte tendinţa naturalǎ a omului de a se apǎra prin acumularea de grǎsimi. În plus, s-a dovedit cǎ un strat mai gras de lipide are şi rolul de protejare a organelor vitale de efectul unor radiaţii.

Poluarea informaţionalǎ

Fluxul uriaş de informaţii cu care se confruntǎ omul mileniului III  este un factor enorm de tres psihic. Aşa cum s-a dovedit recent stresul psihic îngraşǎ în peste 70% din cazuri. Pe de altǎ parte, poate apare şi problema dezinformǎrii în legǎturǎ cu metodele de slǎbit rapid care pot avea un efect de bumerang.

 

Evoluţia geneticǎ a noastrǎ favorizeazǎ îngrǎşarea

Omul s-a sustras parţial selecţiei naturale, fapt care a permis ca genele obezitǎţii sǎ se exprime cât mai mult. Astfel, peste 20% din populaţia SUA, Canada şi cea a Europei au un metabolism care favorizeazǎ îngrǎşarea normalǎ. În aceste cazuri nu existǎ nici dereglǎri hormonale nici alte boli şi nici o dietǎ necorespunzǎtoare. Singura cauzǎ realǎ este moştenirea unui tip de metabolism care favorizeazǎ depunerea excesivǎ de grǎsimi. Cercetǎtorii cred cǎ în urmǎtoarele secole, obezitatea va fi un aspect considerat normal nefiind legatǎ de conceptul de boalǎ şi oferind o posibilitate de viaţǎ sǎnǎtoasǎ.

Reacţia la stres

Noile ocupaţii actuale care implicǎ multǎ participare psihicǎ dar şi fondul de stres al nesiguranţei zilei de mâine, reprezintǎ o altǎ cauzǎ modernǎ a obezitǎţii. Reacţia la acest tip de stress a noilor generaţii conduce la stabilirea unui alt mod de metabolism, care favorizeazǎ îngrǎşarea.

 

Se poate face ceva?

În cazul în care dietele de slǎbire şi sportul nu au un efect sesizabil, în cursa scǎderii în greutate trebuie sǎ ne gândim şi la alte probleme:

  1. Încearcǎ sǎ eviţi pe cât se poate de mult suprasolicitarea nervoasǎ. Fǎ pauze la fiecare 50 de minute în timpul efortului de la serviciu sau de acasǎ.
  2. Evitǎ frǎmântǎrile interioare! Vorbeşte deschis cu oricine despre problemele tale fǎrǎ a te gândi cum eşti judecat sau barfit. Descǎrcarea tensiunii nervoase s-a dovedit utilitatea în metodele moderne de slǎbire.
  3. Petrece-ţi cel 3 sǎptǎmâni pe an într-un loc liniştit total nepoluat.
  4. Ai grijǎ sǎ ai o activitate fizicǎ zilnicǎ de minimum 40 de minute.
  5. Dormi cel puţin 8 ore pe noapte într-o camerǎ foarte bine aerisitǎ
  6. Evitǎ calmantele şi sedativele luate fǎrǎ prescripţie medicalǎ.

———————————————————–

Marius Radu,

antroplog, cercetǎtor Academia Românǎ 

Viena
Categorii
Exclusiv
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole