Itinerar Centenar – ziua 2

  În anul Centenar, moment de referință pentru românii de pe toate meridianele lumii, doamna Ionela van Rees-Zota, a participat  în calitate de jurnalist la Proiectul „Itinerar Centenar pentru...
Viena

 

În anul Centenar, moment de referință pentru românii de pe toate meridianele lumii, doamna Ionela van Rees-Zota, a participat  în calitate de jurnalist la Proiectul „Itinerar Centenar pentru Jurnaliști Români în Diaspora”, care a avut ca obiectiv  în cea de-a doua zi, vizitarea unor locuri marcate de istorie şi spiritualitate românească, de legendă şi eroism: Mănăstirea Curtea de Argeş şi Ansamblul Sculptural ’’Constantin Brâncuşi’’ de la Târgu Jiu.

Ionela van Rees-Zota, director fondator al Centrului Cultural Româno-German din Nürnberg, respectiv al publicaţiei „Vocea ta” și Agenției de Presă „Așii Români”

Reamintim faptul că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni(MpRP), condus de doamna ministru Natalia-Elena Intotero, a iniţiat acest proiect cu scopul facilitării contactelor între reprezentanții mass-media română din afara granițelor țării cu cei din România și promovarea valorilor românești la nivelul comunităților din care aceștia provin. În acest sens facem cunoscută lista cu numele jurnalişilor români şi ţara reprezentată de aceştia: Cornel Radu Loghin, Drăghici Carmen, Hopârtean Liviu (Belgia), Mihai Cristina(Canada), Hermeziu Cristina, Apetrei Ciprian, Moreanu Aida (Franţa), Ionela van Rees-Zota (Germania), Daniela Popescu (Grecia), Fechete Andrei Ciprian (Irlanda), Dragoş Nelresa (Israel), Sergiu Balaban Duck, Miruna Căjvăneanu, Iuliana Sanda Vîrsta, Cornelia Cocoş, Mioara Moraru, Cornelia Crîşmaru (Italia), Bogdan Cronţ (Marea Britanie), Hulub Sevastian, Bălan Ion, Jumătate Camelia, Pletosu Constantin, Elena Ninerică, Gelu Vlaşin (Spania).

Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, le-a purtat jurnaliştilor paşii odată cu ivirea zorilor la Mănăstirea Curtea de Argeş. Ctitorie a domnului Țării Româneşti Neagoe Basarab, biserica Mănăstirii Curtea de Argeş este o capodoperă a arhitecturii medievale. În același timp, această biserică este și catedrală arhiepiscopală, necropolă domnească, dar și necropolă a familiei regale din România. În pronaosul celebrei biserici de la Curtea de Argeș, se află mormintele ctitorilor principali: Neagoe Basarab şi Doamna Despina, soţia lui Neagoe Basarab, Doamna Stana, fiica lui Neagoe Basarab şi soţia lui Ștefăniţă Vodă al Moldovei. Tot aici se află şi piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumaţi, soţul Doamnei Ruxandra, fiica lui Neagoe Basarab. La Curtea de Argeș se găsesc, pe de o parte, mormintele Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta, între care se află o cutiuţă pirogravată, cu osemintele micuţei prinţese Maria, iar de cealaltă parte se află mormintele Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria.

Preotul-ghid, Adrian Enache, a captat atenţia grupului prezent în interiorul Catedralei, povestind încă de la început despre acea ştampilă roşie de pe zidul mănăstirii care indică locul în care, potrivit legendei româneşti ‘‘Meşterul Manole‘‘ (într-o formulare mai exactă, balada legendară ‘‘Monastirea Argeşului‘‘) a fost zidită Ana, soţia Meşterului ales. Impulsionat de curiozitatea celor prezenţi (inevitabil acest mit suscită întotdeauna noi interpretări), părintele paroh a oferit cu plăcere şi deschidere explicaţiile simbolice ale acestui gest: ’’Ana reprezintă jertfa spirituală, Meşterul Manole jerfindu-şi propriul suflet. Mai mult, vorbim despre o jertfă întreită: Ana, pruncul şi Meşterul Manole. Acesta din urmă s-a jertfit făcându-şi acele aripi de şindrilă cu care se aruncă în gol, încercând, în zadar, să zboare (precum odinioară în mitologia greacă Icar cu ale lui aripi de ceară).  Pe locul unde cade Meșterul Manole răsare un izvor şi se face o fântână. Dacă stăm bine să cugetăm, de-a lungul timpului, poporul român a fost nevoit să facă multe jertfe pentru apărarea identităţii şi a credinţei.’’

În aceeaşi idee de ’’jertfă pentru creaţie’’ a continuat cel de-al doilea ghid de seamă, domnul Marinel Ioana, fostul ambasador al României în mai multe ţări din America Latină, care a fost prezent împreună cu soţia acestuia, doamna  Elena Chiriţă – jurnalist UZPR şi director Asociaţia Femeilor Universitare din România (AFU) – ’’Filiala Regina Maria’’ – Curtea de Argeş. Dumnealui şi-a exprimat dezacordul faţă de aceia care văd în povestea Meşterului Manole un blestem, o condamnare a omului nevoit de fiecare dată să-şi distrugă opera şi s-o ia de la capat. ’’Aşa cum Meşterul Manole şi-a sacrificat inima, soţia, pruncul, zidindu-i în temelia Catedralei. Tot astfel fiecare dintre noi trebuie să se dăruiască pe sine pentru o lucrare durabilă. Este o învăţătură valabilă pentru noi toţi. Este nevoie de dăruire. Trebuie să fim generoşi şi să avem puterea de a oferi societăţii ceea ce ştim.’’, a fost îndemnul oferit de domnul Marinel Ioana delegaţiei de jurnalişti din Diaspora.

Primind la finalul vizitei, prin intermediul preotului Adrian Enache,  binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, aflat în acel moment la Bucureşti la prima sfinţire a hramului Catedralei Naţionale ’’Sfântul Andrei’’, invitaţilor li s-a oferit ocazia să servească diverse bunătăţi de post alături de un ceai cald şi un revigorant sirop de bucuioc.

După-amiază, ’’pelerinii’’ Centenarului au ajuns la Târgul Jiu, la Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu- Jiu, cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental „Calea Eroilor”, unde au fost întâmpinaţi de însăşi doamna ministru Natalia Intertero, de doamna secretar general în MpRP, Alina Veronica Hagima (gorjeancă la origini) şi de către doi reprezentanţi ai autorităţlor locale – domnul primar Marcel Romanescu şi domnul prefect Ciprian Florescu.

Ministrul pentru românii de pretutindeni, doamna Natalia Intertero, i-a rugat pe cei doi domni să prezinte grupului de jurnalişti importanţa aceastei superbe zone a României.

În intervenţia sa, domnul Romanescu i-a purtat pe cei prezenţi prin trecutul plin de eroism al gorjenilor amintind de Ioan (Iancu) Popilian, cel mai brav poliţist gorjean din ultima sută de ani. Filele istoriei i-au consemnat vitejia de care a dat dovadă la luptele de la Podul Jiului, din ziua de 14 octombrie 1916, când în fruntea locuitorilor din Târgu-Jiu a opus o dârză rezistenţă puternicei ofensive germane. În acest context vorbim de cele patru capodopere ale Constantin Brancuşi a căror poveste  începe în anul1935. Atunci sculptorul a primit, cu mare bucurie, comanda din partea Ligii femeilor gorjene de a realiza un monument dedicat eroilor care au căzut în primul război mondial, în special eroilor gorjeni, care au apărat oraşul Târgu-Jiu. Mai ales că îşi dorea de mult să realizeze ceva monumental în ţară. Aşa s-au născut Coloana fără sfârşit, Masa tăcerii, Poarta sărutului, Aleea scaunelor. Cu neascunsă mândrie domnul primar Marcel Romanescu a afirmat: ‘‘Istoria românilor este astfel strâns legată de Târgul Jiu şi de Judeţul Gorj. Vă mulţumim doamna ministru că ne-aţi adus oameni deosebiţi care să ne promoveze peste hotare. Pe această cale vi-l aduc în vedere pe domnul Mihai Ţopescu, artistul gorjean în sticlă, un demn urmaş al lui Constantin Brâncuşi, geniu artistic despre care trebuie scris mai mult.’’

Domnul prefect Ciprian Florescu a ţinut să le mulţumească la rândul lui celor două doamne pentru faptul că au inclus Târgul Jiu în acest itinerar Centenar al jurnaliştilor români, care deşi plecaţi de multă vreme scriu cu apreciere despre locurile natale. Ca răspuns, doamna ministru a anunţat cel de-al doilea mare eveniment al ministerului pe care-l conduce, eveniment programat pentru data de 18 martie 2019 într-o primă colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi care îi vizează din nou pe jurnaliştii români de pretutindeni. Este vorba despre întâlnirea cu omologii din statele membre ale Uniunii Europene care vor cunoaşte astfel la deschiderea lucrărilor munca depusă de jurnaliştii români din Diaspora.

Spre seară, jurnaliştii au avut parte de o surpriză foarte plăcută, atunci când autocarul acestora a fost oprit la intersecţia dintre Petroşni şi Aninoasa, unde primarii şi presa locală din localităţile Petroşni, Aninoasa, Petrila şi Vulcan îi aşteptau să le ureze bun venit. Au trăit astfel o zi care i-a purtat în trecut şi în legendă, zi  marcată de cuvântul ’’jertfă’’ – jertfa Sfântului Apostol Andrei după modelul jertfei exemplare a lui Iisus Hristos, modelul de jertfă cu toate semnificaţiile ei oferit de ’’Legenda Meşterului Manole’’, jertfa eroilor români pentru apărarea ţării, jertfa fiecăruia dintre noi care ne punem idealurile în slujba aproapelui.

Nadia Marin

Galerie foto:

 

Viena
Categorii
Exclusiv
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole