Lichidarea învățământului românesc din Ucraina nu va trece. Derapajele antidemocratice, asimilaționiste și antiminoritare ale Kievului trebuie curmate

Am primit cu revoltă și indignare știrea privind adoptarea de către Rada Supremă a Ucrainei a noii legi a educației care, prin articolul său 7, dă startul procesului de...
Constantin Codreanu
Inchirieri Auto Bucuresti

Am primit cu revoltă și indignare știrea privind adoptarea de către Rada Supremă a Ucrainei a noii legi a educației care, prin articolul său 7, dă startul procesului de lichidare metodică și sistematică a învățământului preșcolar, școlar, liceal, profesional și universitar în limbile popoarelor autohtone și ale minorităților naționale din Ucraina, printre care și limba română.

Articolul 7 din Legea educației este o provocare. El are și valoare de test pentru statul de drept din Ucraina și pentru națiunea ucraineană în ansamblu.

Prin adoptarea noii legi a educației, Rada Supremă a Ucrainei a trasat o linie a confruntării majorității ucrainene cu minoritățile naționale văzute drept captive ale statului ucrainean și amenință echilibrul interetnic fragil din diverse regiuni ale statului.

Această măsură legislativă mioapă a Parlamentului de la Kiev, adoptată dintr-un impuls cu accente vădit excesive, este marcată geopolitic și scoate Ucraina din rândul statelor autentic democratice.

Ea se înscrie, pe de o parte, în logica păguboasă a războiului ruso-ucrainean, oferindu-i Kremlinului, drept cadou ideal, pretexte să intervină brutal în apărarea minorității sale înrudite vizate de planurile asimilaționiste ucrainene, iar pe de altă parte, deschide un capitol al confruntării fățișe a Ucrainei cu partenerii săi europeni care au minorități autohtone înrudite în această țară. Minoritatea românească este o victimă colaterală în războiul dintre Moscova și Kiev.

Articolul 7 al legii ucrainene a educației generează un conflict juridic deosebit grav cu prevederile documentelor internaționale (universale și europene) în materie de drepturi ale omului, minorități naționale și drepturi lingvistice și culturale, precum și cu prevederile Constituției Ucrainei și cele ale cadrului legislativ intern privind politicile lingvistice de stat și minoritățile naționale. El este nu doar antiminoritar, ci și antiucrainean prin consecințele lui. Acest articol încalcă flagrant și angajamentele asumate de Ucraina prin Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina semnat la Constanța la 2 iunie 1997.

Constatăm că pe plan educațional Ucraina fragmentează artificial minoritatea națională română, desemnând grupurile teritoriale de români atât cu etnonimul Român, cât și cu infranimul românesc Moldovean sau exonimul istoric slav Voloh și sabotând unitatea identitar-lingvistică a conaționalilor noștri priviți constant doar ca o masă demografică de asimilare prin intermediul școlii.

De asemenea, constatăm că Ucraina a suprimat în ultimul secol un număr maxim de școli cu limba română de predare. Astfel, în intervalul 1924-2017, administrația din Ucraina a lichidat 205 școli cu predare în limba română din cele 282 câte au existat istoric, în tot atâtea localități cu populație românească. În ultimii 93 de ani statul ucrainean sovietic sau post-sovietic a lichidat școlile cu predare în limba minorității române într-un ritm mediu de 2,2 școli anual.

În această situație deosebit de gravă, considerăm necesar ca România, ca stat înrudit, să sesizeze oficial și neîntârziat asupra cazului Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, Biroul Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE, Secretarul General al Consiliului Europei, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Comisia de la Veneția pentru Democrație prin Drept.

Totodată, România trebuie să utilizeze în favoarea minorității române din Ucraina amenințate cu asimilarea mecanismul bilateral al Comisiei Mixte româno-ucrainene, a cărei reuniune este prevăzută pentru luna curentă.

Chestiunea lichidării învățământului de limbă română din Ucraina trebuie să fie cap de listă pe agenda Președintelui României cu ocazia apropiatei vizite oficiale la Kiev, cerând, la unison cu toate instituțiile de vârf ale Statului român, nepromulgarea legii învățământului votate de Rada Supremă și aducerea ei în conformitate cu garanțiile constituționale și angajamentele internaționale ale Ucrainei.

Sprijinul acordat Ucrainei de către România în parcursul european trebuie condiționat ferm de tratamentul civilizat și respectuos aplicat minorității naționale române la standarde europene conform garanțiilor constituționale exprese și angajamentelor internaționale ale Kievului.

România are obligația morală și constituțională să ceară nu doar menținerea instituțiilor de învățământ românești existente în Ucraina, ci și redeschiderea școlilor românești în toate localitățile cu populație românească în care asemenea școli au existat în ultimii 93 de ani.

Statul ucrainean are obligația recunoașterii comunității românești drept popor autohton, de a-i asigura autonomia culturală garantată constituțional și de a păstra și dezvolta învățământul public în limba română.

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării va monitoriza îndeaproape evoluțiile din Ucraina în legătură cu scandalul generat de noua lege a educației și va acționa pentru stăvilirea derapajelor antidemocratice, asimilaționiste și antiminoritare ale Kievului în raport cu minoritatea autohtonă română.

 

PREȘEDINTE,

DEPUTAT Constantin CODREANU

Banner 3
Categorii
Noutăți
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole