Viitorul Guvern Ungureanu are în vedere creşterea nivelului de trai, continuarea reformelor...

Scris de Aşii Români Miercuri, 08 Februarie 2012 14:42

Principalele elemente ale programului viitorului Guvern, aşa cum au fost ele deja conturate de la momentul desemnării lui Mihai-Răzvan Ungureanu de către preşedintele Traian Băsescu, vizează creşterea nivelului de trai al populaţiei, continuarea reformelor şi respectarea obligaţiilor asumate de România în relaţiile internaţionale. "Am experienţa unor instituţii care sub mandatele mele s-au modernizat şi au devenit performante - MAE, SIE. Intenţionez să folosesc această experienţă în eficientizarea guvernării, iar independenţa mea politică îmi garantează spaţiul necesar pentru a-mi îndeplini acest mandat", a declarat Mihai-Răzvan Ungureanu, după semnarea sa ca premier de către preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a declarat luni seară că "prioritatea numărul unu" a noului guvern va trebui să fie restabilirea, treptat, a nivelului de trai al românilor. "Cred că un nou guvern trebuie să marcheze un nou început, aşezat pe succesele guvernului anterior şi mă refer la succesele privind stabilizarea macroeconomică a ţării. Vom avea cifrele oficiale la mijlocul lunii februarie, vom constata o creştere economică de 2,5%, sperăm ca măsurile din programul de guvernare să genereze din nou creştere economică şi în 2012 şi, pe această bază, cred că prioritatea numărul unu a noului guvern este efortul de a restabili treptat nivelul de trai al românilor, care au suportat greu factura proceselor de reechilibrare macroeconomică a ţării. Deci, prioritatea numărul unu trebuie să fie trecerea la un program de restabilire treptată a nivelului de trai al populaţiei", a spus Traian Băsescu. Tot potrivit preşedintelui, al doilea obiectiv al viitoarei guvernări va fi respectarea obligaţiilor asumate de România în relaţiile internaţionale, inclusiv cele vizând acordurile cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană, precum şi continuarea luptei împotriva corupţiei. "Trebuie procedat, ca şi până acum, dar poate şi mai eficient, în a se pune capăt actelor de corupţie, în mod deosebit ale celor care exercită puterea la nivel central şi la nivel local", a subliniat Băsescu. Absorbţia fondurilor europene reprezintă un alt obiectiv ce se va regăsi în programul de guvernare, la fel ca şi creşterea transparenţei în utilizarea resurselor financiare şi crearea de noi locuri de muncă.

"O prioritate căreia i-aş spune prioritate zero, la fel de importantă ca trecerea la un program de restabilire a nivelului de trai al populaţiei, este legată de crearea de locuri de muncă şi crearea de locuri de muncă se poate obţine atât prin utilizarea accelerată a banilor europeni, prin crearea de întreprinderi mici şi mijlocii şi, revin, prin redeschiderea unor exploatări miniere de indiferent ce natură sunt ele, având în vedere creşterile de pe piaţa materiilor prime pe plan mondial", a arătat Traian Băsescu. Noul guvern va avea în vedere şi implementarea Codurilor pentru justiţie, dar şi a Legii educaţiei, aplicarea noului Cod al muncii şi a noilor programe sociale. O situaţie incertă o are însă votul prin corespondenţă. Fostul premier Emil Boc a afirmat, luni seara, că Legea votului prin corespondenţă "nu este un element prin care să cadă Coaliţia dacă nu se adoptă". Întrebat dacă PDL mai susţine Legea votului prin corespondenţă, Emil Boc a răspuns că se va discuta în Coaliţie acest subiect şi în funcţie de susţinere se va lua o decizie. "Cred că fiecare om ar trebui să aibă dreptul la vot şi să şi-l poată exercita indiferent unde se află. Nu vrem prin asta să punem în pericol funcţionarea Coaliţiei, agăţându-ne sau punând ultimatumul. Prin discuţii raţionale putem vedea ce se poate face, după experienţa altor ţări europene. Nu trebuie să inventăm apa caldă", a susţinut Boc. Programul de guvernare al Cabinetului Ungureanu urmează să ţină cont şi de exigenţele instituţiilor financiare internaţionale. Un obiectiv care ar trebui să se regăsească în programul de guvernare este reforma sistemului de sănătate din România, prezentat ca "bolnav" de reprezentanţii FMI. "Înţeleg că este nevoie de timp pentru discutarea acestei probleme, trebuie să se ţină cont de părerea populaţiei, însă actualul sistem de sănătate nu mai poate continua să funcţioneze în acest fel", a declarat zilele trecute şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, Jeffrey Franks. De altfel, după cum au susţinut reprezentanţii misiunii FMI, BM şi CE, un motiv de îngrijorare pentru experţii internaţionali îl reprezintă Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), care, potrivit acestora, ar putea deveni o problemă majoră dacă proiectele conţinute nu sunt în concordanţă cu resursele. "Suntem îngrijoraţi cu privire la PNDI, deşi înţelegem importanţa acestui program şi utilitatea obiectivelor sale. Noi ne-am aşteptat ca acesta să facă parte din portofoliul şi strategia de prioritizare a proiectelor de investiţii. Proiectele din PNDI ar trebui incluse în strategia fiscală pe termen mediu şi ar trebui să se încadreze în anvelopa de cheltuieli bugetare, altfel poate deveni o problemă majoră. Pe viitor, şi experienţele anterioare cu alte proiecte începute şi neterminate din lipsă de fonduri ne demonstrează aceasta, s-ar putea transforma într-o problemă dacă nu ne asigurăm că aceste proiecte sunt în concordanţă cu resursele", a afirmat şeful misiunii Comisiei Europene, Istvan Szekely. În declaraţia prezentată luni la Bruxelles, la finalul misiunii de evaluare a programului economic al României de FMI, BM şi CE, se arată că "în viitor sunt importante politicile macroeconomice prudente şi accelerarea reformelor structurale pentru a asigura o performanţă economică puternică şi atragerea încrederii pieţelor". ''Pentru anul 2012, guvernul îşi menţine angajamentul ferm de a reduce deficitul bugetului general consolidat până sub nivelul de 3 la sută din PIB (în termeni ESA). Reflectând nevoia de prudenţă, autorităţile continuă să vizeze un deficit (cash) de 1,9 la sută din PIB sau de 2,1 la sută din PIB dacă se includ şi cheltuielile din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Atingerea acestor ţinte fiscale ambiţioase va necesita continuarea restricţiilor de cheltuieli. Am convenit cu autorităţile asupra parametrilor cheie ai itinerariului de parcurs către dereglementarea preţurilor în sectorul electricitate, dereglementare esenţială pentru a asigura funcţionarea corectă a pieţei în conformitate cu legislaţia UE şi pentru a atrage urgent investiţiile atât de necesare în acest sector important. Prin urmare, preţurile reglementate pentru consumatorii industriali vor fi treptat eliminate până la finele anului 2013'', se arată în declaraţia de la finalul misiunii. Pentru gospodării, preţurile vor fi ajustate treptat pentru a se ajunge la nivelurile de piaţă până în anul 2017, şi nu până în 2015, cum se convenise iniţial. Veniturile guvernamentale suplimentare obţinute din liberalizarea preţurilor la energie ar putea fi direcţionate către atenuarea impactului pe care îl va avea ajustarea preţurilor asupra celor cu adevărat nevoiaşi. La gaze naturale, s-a convenit discutarea foii de parcurs în cursul următoarei misiuni de evaluare. Între timp, Guvernul român va explora împreună cu reprezentanţii industriei posibile măsuri fiscale şi de reglementare care să guverneze explorarea, producţia şi distribuţia de energie.
''Întreprinderile de stat continuă să aibă nevoie urgentă de reforme accelerate pentru a deveni mai eficiente. Aceste reforme includ vânzarea unor pachete minoritare sau majoritare de acţiuni într-o serie de societăţi şi introducerea managementului privat. Recent adoptata lege a guvernanţei corporatiste în întreprinderile de stat reprezintă un pas important în soluţionarea ineficienţelor. Sunt în curs de implementare strategii de reducere a arieratelor şi de aşezare a întreprinderilor de stat pe baze sănătoase din punct de vedere financiar. Va fi important să existe un cadru de reglementare puternic pentru a se asigura obţinerea unor preţuri rezonabile în cazul privatizării parţiale sau integrale a unor întreprinderi de stat'', mai relevă declaraţia comună a CE, FMI şi BM. Pe de altă parte, formaţiunile din coaliţia de guvernământ şi-au exprimat deja poziţiile privind includerea în programul de guvernare a unor obiective. UNPR a transmis într-un comunicat de presă luni seara că susţine introducerea în programul viitorului guvern a proiectului privind taxarea marilor averi, prezentată ca o măsură menită să genereze o distribuţie mai echitabilă a veniturilor în societate. "Astfel, vom da un răspuns consistent oamenilor afectaţi mai puternic de măsurile de austeritate şi vom sprijini direct categoriile de populaţie vulnerabile în faţa crizei economice. (...) UNPR va reprezenta, va promova şi va susţine, ca şi până acum, dimensiunea de centru-stânga a politicilor noului Executiv. În acest context, măsura privind taxarea marilor averi ar trebui să fie prima lege adoptată de Parlament după învestirea noului Guvern", se afirmă în comunicatul UNPR.

AGERPRES