Operă în poliedrică lumină

O voluminoasă antologie de referinţe critice situate în orizontul ştiinţific-riguros, dintotdeauna magnetizat / propulsat de orizontul cunoaşterii metaforice, Theodor Codreanu în imaginarul criticii (Iaşi, Editura Junimea, ISBN 978-973-37-1832-1, 2015;...
Inchirieri Auto Bucuresti

O voluminoasă antologie de referinţe critice situate în orizontul ştiinţific-riguros, dintotdeauna magnetizat / propulsat de orizontul cunoaşterii metaforice, Theodor Codreanu în imaginarul criticii (Iaşi, Editura Junimea, ISBN 978-973-37-1832-1, 2015; pagini B-5: 412), cu osârdie universitar-academică, desigur, a întocmit Lina Codreanu ce – şi în Notă asupra ediţiei (p. 5 sq.) – focalizează atenţia Distinsului Receptor asupra faptului că lucrarea aceasta, înrăzărită şi lupei noastre dac-pandure, «depăşeşte o simplă intenţie aniversară»

(scriitorul galaxiedric, Theodor Codreanu, născut fiind la 1 aprilie 1945, şi-a sărbătorit cel de-al 70-lea ocol al Soarelui în anul 2015, la-ntâi prier „nemincinos“, „neîntunecat april“, ci, dimpotrivă, „intens-luminos“),

în ultima instanţă, în transmodernu-i scop, relevându-se «punerea într-o lumină poliedrică a operei şi a profilului spiritual», cu îngemănare armonică / sferică la acest mereu „nou“ prin codrii merei, dar, de-acum, şi neasemuit „tânăr“ / „debutant“ septuagenar.

După un binevenit Tabel cronologic (pp. 7 – 12), din care aflăm că Toader / Theodor Codreanu este bacalaureat – în 1963 – al Liceului „Mihai Eminescu“ din Bârlad, că-i licenţiat – în 1970 – al Facultăţii de Filologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, în urma susţinerii unei teze incitant-interesante, Critica eseistică a lui Mihai Ralea, noul diplomat filolog-universitar făcându-şi tot în acest an şi debutul în revista ieşeană, Convorbiri literare

(unde, sub titlul Ozana, i se tipăreşte „nucleul“ de câteva capitole, din romanu-i de debut apărut peste un deceniu, Marele zid, Iaşi, Editura Junimea, 1981),

că-i doctor în filologie al ieşenei Universităţi „Alexandru Ioan Cuza“, din anul 2001, în urma susţinerii excelentei teze „Complexul Bacovia şi bacovianismul

(an în care devine şi membru al Uniunii Scriitorilor din România) – etc. –,

lucrarea îşi constelează prin anotimpuri, din 1981 şi până în anul 2015, cronicile / recenziile făcute fundamentalelor cărţi theodor-codriene de strălucite personalităţi ale criticii / istoriei literare valahe:

(I) „constelaţia“ celor înrăzărite în jurul romanului de debut, Marele zid (v. supra, din 1981, despre care au scris: Ioan Holban, Ion Alex. Angheluş, Val Condurache, Constantin Călin ş. a.);

(II) „constelaţia“ referinţelor la Eminescu – dialectica stilului (Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1984, unde, în ordine cronologică, sunt retipărite recenziile / cronicile semnate de mari personalităţi ale domeniului specializat, eminescologia: Adrian Marino, Eugen Todoran, Alexandru Piru, Egdar Papu, Al. Dobrescu, Dan C. Mihăilescu, Cristian Livescu, Ioana Em. Petrescu, Artur Silvestri, George Munteanu, Mihai Cimpoi ş. a.);

(III) „constelaţia“ de la Modelul ontologic eminescian (Galaţi, Editura Porto-Franco, 1992, cu cronicile / recenziile semnate de: I. Necula, M. Cimpoi, Lucian Chişu ş. a.);

(IV) „constelaţia“ de la Provocarea valorilor (Galaţi, Editura Porto-Franco, 1997, cu textele de întâmpinare ale lui Constantin Trandafir, Teodor Pracsiu ş. a.);

(V) „constelaţia“ de la Dubla sacrificare a lui Eminescu (Târgovişte, Editura Macarie, 1997, unde se încorolează aprecieri voltaicizat-memorabile de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, prefaţatoarea ediţiei revăzute şi augmentate din 1999, de I. Necula, C. Trandafir, S. Arjoca, Ion Filipciuc, Constantin Cubleşan, Gh. Lupu ş. a.);

(VI) „constelaţia“ de la Varvarienii (Galaţi, Editura Porto-Franco, 1998, unde eşti întâmpitat de texte referenţiale de Simion Bogdănescu, Nicolae Rusu şi Mioara Bahna);

(VII) „constelaţia“ de la Eseu despre Cezar Ivănescu (Târgovişte, Editura Macarie, 1998) / Cezar Ivănescu – transmodernul (Iaşi, Princeps Edit, 2012, care înmănunchează recenziile / cronicile semnate de C. Trandafir, C. Cubleşan, Marcel Crihană, Ion Roşioru ş. a.);

(VIII) „constelaţia“ de la Controverse eminesciene (Bucureşti, Editura Viitorul Românesc, 2000, unde sunt grupate recenzii / cronici de Ion Trif Pleşa, Şt. Munteanu, Viorel Dinescu, Adrian Costache ş. a.);

(IX) „constelaţia“ de la Complexul Bacovian (Iaşi, Editura Junimea, 2002) / Complexul Bacovia (Bucureşti / Chişinău, Ed. Litera Internaţional, 2003, cu buchetul de recenzii / cronici aparţinând lui Constantin Călin, Dan Mănucă, Mircea Dinutz, Virginia Blaga, Şerban Codrin ş. a.);

(X) „constelaţia“ de la Fragmentele lui Lamparia (Craiova, Fundaţia „Scrisul Românesc“, 2002, unde strălucesc recenziile / cronicile de sub numele lui Edgar Papu, Ion Beldeanu, Mihail Diaconescu ş. a.);

(XI) „constelaţia“ de la cartea Basarabia, sau drama sfâşierii (Chişinău, Editura Flux, 2003, cu o prefaţă de Mihai Cimpoi, op care s-a bucurat de recenzii / cronici de Nicolae Georgescu, Mircea Dinutz, N. Rusu ş. a.);

(XII) „constelaţia“ de la Caragiale – abisal (Timişoara, Editura Augusta, 2003, cu o ediţie bucureşteană în 2014, capitolul de-aici repunând în lumina tiparului recenzii / cronici de C. Trandafir, Gh. A. Neagu, V. Dinescu, Ioan Baban ş. a.);

(XIII) „constelaţia“ de la Duminica Mare a lui Grigore Vieru (Chişinău / Bucureşti, Ed. Litera Internaţional, 2004, în reeditarea ieşeană augmentată din 2010, unde recenziile / cronicile aparţin lui Mihai Cimpoi, Anei Bantoş, T. Pracsiu şi Florentinei Narcisa Boldeanu);

(XIV) „constelaţia“ de la Mitul Eminescu (Iaşi, Ed. Junimea, 2004, capitolul reunind texte de referinţă aparţinând lui Gheorghe Capşa, lui C. Trandafir, lui Adrian Dinu Rachieru şi Rodicăi Mureşan);

(XV) „constelaţia“ de la Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei româneşti (Bucureşti, Editura Ager-Economistul, 2005, aprecierile critice stând sub semnăturile lui Aureliu Goci, Emil Vasilescu, Gh. Buluţă şi A. I. Brumaru);

(XVI) „constelaţia“ de la Transmodernismul (Iaşi, Editura Junimea, 2005, cu ediţie secundă în 2011, carte despre care au glosat Ion Gheorghe Pricop, Florin Dochia, Andrei Vartic, Horia Muntenuş, Rodica Mureşan, Adrian Dinu Rachieru, Teodor Vidam, M. Dinutz, Adrian Lesenciuc, Amalia Voicu şi Lucian Gruia);

(XVII) „constelaţia“ de la Numere în labirint (I / Iaşi, 2007, II / Iaşi, 2008, III / Iaşi, 2009, IV / Bucureşti 2014; analizele / eseurile despre această lucrare aparţin lui Constantin Călin, lui Lucian Vasiliu, Valeriei Manta Tăicuţu, lui Simion Bogdănescu, lui Ion Gh. Pricop, lui Mircea Dinutz, lui Ioan Baban şi Linei Codreanu);

(XVIII) „constelaţia“ de la A doua schimbare la faţă – o cercetare transdisciplinară a civilizaţiei române moderne (Iaşi, Princeps Edit, 2008, cu ediţia secundă în anul 2013, încorolează semnăturile lui Petru Ursache, G. Mihalcea, I. Murgeanu, Adrian Dinu Rachieru, Adrian Jicu şi Gh. Nazare);

(XIX) „constelaţia“ de la Istoria canonică a literaturii române (Iaşi, Editura Princeps Edit, 2009, stă sub lupele critice ale lui N. Rusu, C. Cubleşan şi I. Beldeanu);

(XX) „constelaţia“ de la Polemici incorecte politic“ (Râmnicu-Sărat, Editura Rafet, 2010, este în atenţia lui M. Dinutz, a lui Andrei Ţurcanu şi a lui Ion Beldeanu);

(XXI) „constelaţia“ de la lucrarea Ion Barbu şi spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic (Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2011, este radiografiată de C. D. Zeletin, Anca Măgurean, Ion Pachia-Tatomirescu, Adrian Jicu şi Adrian Lesenciuc);

(XXII) „constelaţia“ de la cartea Eminescu în captivitatea nebuniei“ (Chişinău, Editura Universul, 2011, cu ediţia a doua, în 2013, la Iaşi, Ed. Tipo Moldova, se bucură de aprecierile în fidelă oglindă ale lui Alexandru Ovidiu Vintilă, Adrian Dinu Rachieru, I. Beldeanu şi Ioan Ţicalo);

(XXIII) „constelaţia“ de la volumul În oglinzile lui Victor Teleucă (Editura Universul, Chişinău, 2012, etalează textele de sub iscăliturile lui A. Ţurcanu, Ion Ciocanu şi Emilian Marcu);

(XXIV) „constelaţia“ de la Valori din două veacuri (Galaţi, Editura Axis Libri, 2012, intră în atenţia lui Emilian Marcu);

(XXV) „constelaţia“ de la opul Basarabia eminesciană (Iaşi, Editura Junimea, 2013, reuneşte alese texte de A. Jicu, Em. Marcu, Mircea Radu Iacoban şi C. Cubleşan);

şi (XXVI) „constelaţia“ de la cartea Eminescu incorect politic (Bucureşti, Editura Scara, 2014, cu fineţea radiografierilor făcute de filosoful Andrei Marga şi de Marius Manta).

Revenim

– în finalul recenziei noastre, pentru valoros-obiectiva, exacta admiraţie / radiografie a întregului operei acestui foarte important critic / istoric literar şi romancier contemporan –

la Notă asupra ediţiei, de Lina Codreanu

‒ care-l întâmpină pe Distinsul Receptor, după cum s-a mai spus, chiar în „deschiderea“ admirabilei lucrări, Theodor Codreanu în imaginarul criticii (2015) ‒,

reţinându-se că, astfel, se relevă nu doar imaginea „critică“ a evoluţiei unei personalităţi puternice, galaxiedrice, polivalente / polidimensionale, ci şi, din planuri complementare, „războaiele estetice“ desfăşurate între epocile străbătute de galaxiedricul scriitor, Theodor Codreanu, de la debutu-i editorial, din 1981, şi până în prezent:

«prima mare bătălie din anii comunismului a desfăşurat-o în jurul lui Eminescu; fireşte, nu de unul singur, [ci] găsind sprijin în critici şi istorici literari consacraţi precum George Munteanu, Egdar Papu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Adrian Marino»,

evident, până la „schimbarea paradigmei moderne“ – remarcată ariadnic de Lina Codreanu:

«în una pe care, după 1989, Theodor Codreanu o va numi transmodernă; am dat doar acest exemplu spre a vedea calea spinoasă, deschizătoare de perspective, aleasă de Theodor Codreanu pe drumul labirintic al criticii şi istoriei literare.» (p. 6).

 

ION PACHIA-TATOMIRESCU

 

 

ION PACHIA-TATOMIRESCU

 

Banner 3
Categorii
Sens Giratoriu
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole