Primul „SOARE ELECTRIC” s-a aprins la Iaşi, în premieră naţională, în urmă cu 150 de ani

  În Anul Centenarului României Reîntregite, după sărbătorirea, la 27 martie, a Centenarului Unirii Basarabiei cu Patria – Mamă, România şi cel de la 15 aprilie, a Centenarului Bojdeucii...
Imagine de epocă din Grădina Copou, iluminată la 5 iunie 1883 cu unu Soare Electric
Viena

 

În Anul Centenarului României Reîntregite, după sărbătorirea, la 27 martie, a Centenarului Unirii Basarabiei cu Patria – Mamă, România şi cel de la 15 aprilie, a Centenarului Bojdeucii lui Ion Creangăprimul muzeu memorial literar din România – , sărbătorite cu mare fast după tradiţia împământenită a dulcelui Târg al Ieşilor, iată, asistăm la un alt important moment aniversar şi luminos, cel de la 11 – 14 iulie, când se împlinesc 150 de ani de la aprinderea la Iaşi, în „premieră naţională”, a Primului „Soare Electric”.

Înainte de toate trebuie să subliniem că şi ieşenii s-au arătat preocupaţi  de a aduce la Iaşi miraculoasa descoperire epocală numită „electricitatea”, de la începutul secolului al XIX – lea, care avea să revoluţioneze din temelii dezvoltarea întregii umanităţi.

La început a fost telegraful electric…

Astfel, potrivit acestor preocupări, în martie 1855, se dă în funcţiune, la „Palatul Ocârmuirii”(fosta Curte Domnească), prima linie de telegraf electric, prin care Iaşii intră în „nemijlocită comunicaţiune cu Viena, Berlinul, Parisul şi Londra”, după cum s-a consemnat în cronica timpului. Prelungită un an mai târziu până la Focşani şi joncţionată cu linia similară a Munteniei, această linie telegrafică a fost socotită drept prima „scrisoare de trăsură” a Unirii Principatelor, înfăptuite în 24 ianuarie 1859.

Primul SOARE ELECTRIC…  

Despre primul SOARE ELECTRIC, care s-a arătat ieşenilor „pentru ântăiaşi dată” la 11 iulie 1868, aflăm din volumul inginerului electrotehnist Ion Mitican, regretat şi neîntrecut cronicar al „locurilor şi zidirilor ieşene”, intitulat: „Urcând Copoul cu gândul la Podul Verde”, apărut în 2006.  Autorul, cercetând cu asiduitate „Dosarul Căii ferate Lemberg – Cernăuţi – Iaşi”, a avut fericita descoperire a  Afişului celei de a 2-a reprezentaţii a SOARELUI ELECTRIC,  din care cititorii află cu mândrie că „cea dintâi reprezentaţie a SOARELUI ELECTRIC s-a făcut în ziua de joi, 11 iulie 1868, în grădina caselor lui Costache Sturdza de pe Copoul ieşean, cu prilejul seratei muzicale organizată de către constructorii austrieci ai Liniei ferate Cernăuţi – Iaşi, chiriaşii acestor case:”

Conform afişului respectiv, programul seratei muzicale cuprindea un Mare Concertu, susţinut de „banda militară a vânătorilor”, urmat de reprezentaţia  cu FONTANA ARTIFICIOASA, împreună cu „Joculu coloriloru şi a luminei”, alcătuită din 5  părţi distincte şi se va sfârşi cu SOARELE ELECTRIC, care „la Esposiţiunea cea mare în Paris s´a arătatu pentru ântăiaşi dată, şi care întrece totu ce s´au arătatu până acuma în felu acesta.”

Ecoul uluitor al acestei neîntrecute reprezentaţii a avut ca efect imediat reluarea neîntârziată a acesteia. Astfel, la solicitarea multor ieşeni interesaţi şi curioşi, duminică, 14 iulie 1868,  a avut loc cea de a 2-a reprezentaţie a SOARELUI ELECTRIC! (vezi foto Afiş!)

Meritul acestor prime reprezentaţii la Iaşi ale miraculosului SOARE ELECTRIC aparţine, desigur, constructorilor austrieci ai „drumului de fier” şi „Gării Iaşi”. Nu mai puţin important este şi meritul că, iată, Lumina Primului SOARE ELECTRIC s-a arătat în „premieră naţională” la Iaşi şi nu în altă parte!

Atestator, n-a fost deloc de mirare că monumentala monografie în 4 volume: „File din istoria energeticii româneşti”, Editura E´NERGO, 2007, îşi începe „predoslovia” cu acest Afiş (adaptat concepţiei de tehnoredactare), considerat a fi fila de început a energeticii româneşti, nemaifiind cunoscut  până acum un alt document original cu o vechime mai mare ca acesta în toată România!

Al doilea SOARE ELECTRIC…

…a fost descoperit în 1979, de către inginerul IRE-ist, Constantin Ostap, şi el un scormonitor în colbul vremurilor istorice, mergând neobosit în scrierile sale „Cu Iaşii mână-n mână”. Acesta, cercetând cu interes arhiva ziarului „Curierul de Iassi”, avea să afle în numărul din 26 ian. 1873 un anunţ interesant lansat de „Clubul Patinoilor”, care aducea la cunoştinţa publicului că: „Duminica viitoare, în 28 ianuarie c., de la 7 OARE ÎNAINTE va avea loc o cursă pe ghiaţă cu Iluminaţiune Brilantă şi anume unu soare electric (…)”. Acelaşi ziar confirma în numărul din 31 ian. 1873 desfăşurarea acelei „curse pe ghiaţă”, menţionând că: „Lumina vie a Soarelui Electric dădea acestei petreceri un aspect măreţ.”

În 1979, descoperirea anunţului din 1873, dădea oraşului Iaşi întâietatea aprinderii SOARELUI ELECTRIC în premieră românească, întrucât nici chiar Timişoara, devenită din noiembrie 1884 prima Cetate de Lumină a Europei, nu deţinea un alt document mai vechi de 1873 care să fi atestat faptul luării deja la cunoştiinţă a timişorenilor cu SOARELE ELECTRIC.

Putem conchide că de această dată meritul SOARELUI ELECTRIC din 28 ianuarie 1873 avea să revină în exclusivitate ieşenilor, celora care s-au străduit să „împământenească” în Cetatea Ieşilor miracolul Luminii! (vezi foto Afiş!)

Al treilea SOARE ELECTRIC…

… avea să ilumineze aleile Grădinii Copou în seara de 5 iunie 1883, acţiune bine definită de Primăria Iaşi şi prevăzută la punctul XII al „Programei dezvoltatoare a serbarei inaugurărei Statuei lui Ştefan cel Mare”, astfel: „Sara Iaşul va fi luminat şi focuri de artificii vor avea loc la Copou la lumina unui soare electric (s.a.) Inaugurarea statuii ecvestre a Marelui Voievod Ştefan, realizată de sculptorul francez Em. Fremiet, s-a făcut într-o impresionantă prezenţă a mulţimii de pretutindeni, inclusiv a regelui Carol I şi a familiei regale. După cum relatează presa vremii, edilii ieşeni, în frunte cu primarul Leon Negruzzi, şi-au văzut încununate cu succes toate demersurile întreprinse pentru această grandioasă manifestare. Instalat pe un eşafodaj special, al cărui schiţă se păstrează în Dosarul 154/1883 Fond Primăria Iaşi, SOARELE ELECTRIC, în speţă o lampă electrică cu arc, a iluminat strălucitor Grădina Copou, în seara de 5/18 iunie 1883, dată ce poate fi considerată drept începutul experimentării iluminatului public electric în Iaşi. (vezi foto Grădină Copou)

Primele uzine electrice …

…au început să apară timid la Iaşi, fiind „frânate” serios de către „luptele aprige” care se dădeau în Consiliul Local, după 1880, între „progresişti” – adepţi ai electricităţii – şi „conservatori” – adepţi ai iluminatului aeroform şi acţionari ai firmelor de iluminat aeroform, care au durat peste 15 ani!  În tot acest timp de continuată „gâlceavă” locală, au început să se instaleze treptat în Iaşi, la diverse instituţii şi aşezăminte, mici uzine electrice. Prima dintre ele a intrat în funcţiune în 1894 la Spitalul „Sf. Spiridon”, care a asigurat iluminarea clădirilor din incintă, dar şi iluminarea prin cablu subteran a Circului Sidoli aflat în apropiere. A urmat uzina electrică a Teatrului, intrată în funcţiune la 1 dec. 1896, odată cu inaugurarea noii clădiri a Teatrului Naţional Iaşi. De la aceasta se alimenta cu energie electrică Sala de spectacole şi interioarele clădirii, dar şi iluminatul electic exterior al Pieţei Teatrului, realizat prin cele 12 lămpi cu arc voltaic montate pe stâlpi ornamentali în jurul Teatrului. După cum se relatează în presa locală a vremii: „efectul iluminării electrice a Pieţei Teatrului era extrem de spectaculos.” Un an mai târziu, în 1897,  odată cu inaugurarea, la 21 octombrie, a noului Palat Universitar de pe Copou s-a dat în exploatare şi uzina electrică proprie, care asigura iluminatul interior al clădirii, dar şi iluminatul de faţadă cu minunate candelabre electrice ornamentale, care se pot admira şi astăzi. De la această uzină a Universităţii avea să se asigure şi iluminarea impozantei clădiri a Liceului Internat „C.Negruzzi”.

Anul 1898 avea să aducă oraşului Iaşi o importantă uzină electrică, cea a Tramvaielor, care avea să deschidă ieşenilor posibilitatea unei deplasări lesnicioase cu tramvaiul electric, o noutate tehnică a timpului. Urmaşii acesteia, respectiv angajaţii RATP Iaşi, au aniversat recent cu mare fast cei 120 de ani.

La 6 mai 1899, a intrat în funcţiune Uzina de Lumină, prima uzină electrică de distribuţie publică din Moldova. La inaugurarea acesteia, după aproape 15 ani ai uzinei timişorene, primarul Nicu Gane avea să menţioneze cu satisfacţie: „Tot răul întârzierii a fost spre bine; Uzina de Lumină a Ieşilor adoptând noua soluţie tehnică avansată a vremii – curentul alternativ – eliminând de la început deficienţele de funcţionare ale instalaţiilor de curent continuu constatate!”

Dar, despre Uzina de Lumină, vom vorbi la anul, la aniversarea 120!

Şi dacă tot vorbim acum despre Primul SOARE ELECTRIC, la cei 150 de ani ai săi, atunci putem să vorbim cu aceeaşi mândrie ieşeană şi despre …o primă …rază de soare …superioară! Astfel, lumina acesteia s-a arătat, tot la Iaşi, la 1 noiembrie 1910, când în urma repetatelor solicitări ale Uzinei de Lumină de a avea specialişti autohtoni şi ale strădaniilor depuse de savantul Dragomir Hurmuzescu, şi-a deschis porţile Şcoala superioară de Electricitate industrială, înfiinţată la Universitatea ieşeană, pe lângă Facultatea de Ştiinţe. Această „premieră românească” avea să devină, în fapt, pagina de început a învăţământului superior electrotehnic românesc! Se vor împlini 108 ani de la această izbândă ieşeană şi românească.

 

La sfârşit, felicitări şi mulţumiri…

…pe care, acum, la prestigioasa sărbătoare „SOARELE ELECTRIC – 150”, le adresăm  din toată inima tuturor participanţilor, care s-au dovedit prin faptele lor luminoase adevăraţi „străjeri ai Soarelui Electric”, dar şi partenerilor: Primăria Municipiului Iaşi, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” şi Societatea Absolvenţilor Facultăţii de Electrotehnică Iaşi şi sprijinitorilor: CEZ GROUP, DELGAZ Grid, TRANSELECTRICA, ELCO Iaşi, ELMOND Iaşi, COTNARI şi Crama HERMEZIU, cum şi partenerilor media: Curierul de Iaşi, Ziarul de Iaşi, TVR şi Radio Iaşi, care au făcut posibilă desfăşurarea acestei manifestări luminoase la Iaşi, la care şi-a dat întâlnire elita energeticii româneşti!

La Mulţi Ani, energeticieni, vajnici străjeri ai SOARELUI ELECTRIC!

 

Ing. Mihai Caba

 

Galerie foto:

Viena
Categorii
Sens Giratoriu
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole