România, dragostea mea de Sandu Cătinean din Bonţida

De mic copil am frământat noroiul Pe drumuri desfundate de şiroaie Şi-mi strecuram prin degete şuvoiul Din bunăstarea apelor de ploaie De când mă ştiu iubit-am dealuri ninse Şi...
Inchirieri Auto Bucuresti

De mic copil am frământat noroiul
Pe drumuri desfundate de şiroaie
Şi-mi strecuram prin degete şuvoiul
Din bunăstarea apelor de ploaie

De când mă ştiu iubit-am dealuri ninse
Şi florile ce înfloresc pe câmpuri
Iubit-am brazii de pe coame-ntinse
Şi tot belşugul de prin anotimpuri

Dintotdeauna Ţara mi-e pământul
Pe care-l calc din zori, pân la-asfinţit
Şi drag mi-e tot ce dăruit-a Sfântul
Chiar dacă răi, prin veacuri, ne-au minţit

Prin freamătul pădurii am iubit
A Ţării mele cânturi, uimitoare
Şi tot iubind, de-acum încărunţit
Iubesc ce am, chiar dacă mai şi doare

Pe ape cristaline-mi duc aleanul
Şi dorul sacru-mi port mereu prin munţi
Iubesc pământul, cum iubeam ţăranul
Când se-nchina la ţarină şi sfinţi

Numai aici îmi cântă păsărele
De câte ori mă arde dimineaţa
Şi doar aici sunt cântecele mele
Tot ce-mi iubesc şi ce-mi oferă viaţa

Nici nu mai ştiu să mai existe-n Lume
„Grădină Rai” – cum moşul mi-o numea
Şi-atunci eu spun, cât voi mai fi pe lume:
Doar România, doar ea-i dragostea mea!

———————————————-

Sandu Cătinean din Bonţida
„Cel care vine din brazi”

Sursa: https://www.facebook.com

Banner 3
Categorii
Exclusiv
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole