TABLETA DE WEEKEND (196): LUNA BUCUREŞTILOR DE ALTĂDATĂ

Orice îi putem reproşa regelui Carol al II-lea, numai rolul său benefic pentru cultura şi ştiinţa românească nu. După cum a declarat la 15 august 1930, la scurt timp...
SERGIU GĂBUREAC
Inchirieri Auto Bucuresti

Orice îi putem reproşa regelui Carol al II-lea, numai rolul său benefic pentru cultura şi ştiinţa românească nu. După cum a declarat la 15 august 1930, la scurt timp după reînscăunare, Regele Carol al II-lea dorea să fie  „un Brâncoveanu al culturii româneşti”, preocupat fiind de accesul la cultură al tuturor românilor. Astfel,   Regele Carol al II-lea a conceput şi pus în practică, prin Fundaţiile Culturale Regale şi prin cele peste 2.000 de atenee şi cămine culturale, cea mai amplă şi coerentă strategie de dezvoltare culturală pe care a cunoscut-o România până la acea dată.

În vara anului 1940, la Editura Cartea Românească apare o culegere de texte Zece ani de domnie ai M. S. Regelui Carol al II-lea, care cuprinde texte ale unor oameni din lumea culturală, ştiinţifică şi politică românească. Între ele, mari personalităţi ale timpului, Grigore Antipa, Dimitrie Gusti, Constantin C. Giurescu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, George Enescu prezintă realizările concrete în domeniul culturii în această perioadă. Sunt amintite susţinerea financiară a ridicării, în 1933, a crucii la mormântul lui Nicolae Bălcescu de la Palermo, aşezarea bustului lui Mihai Eminescu, creat de Oscar Han, la Constanţa în august 1934, apoi în iunie 1937, inaugurarea noii aripi a Bibliotecii Academiei. La câteva zile, este instituit Fondul Cultural Regele Carol al II-lea (1,3 miliarde de lei, din care 200 de milioane erau alocate direct Academiei. Regele Carol al II-lea devine tutorele Fundaţiei Culturale de Literatură şi Artă Regele Carol II, organizaţie care a derulat importante proiecte culturale între ele numărându-se editarea prestigioasei Reviste a Fundaţiilor Regale (ianuarie 1934-decembrie 1947).

Literatura română cunoaşte, de asemenea, în această perioadă o adevărată explozie de opere de referinţă. În 1931, apare volumul de poezii „Flori de mucegai” al lui Tudor Arghezi, „Oul dogmatic” de Lucian Blaga; în 1932, „Răscoala” de Liviu Rebreanu, „Viaţa lui Mihai Eminescu” de George Călinescu; în 1933, are loc premiera piesei… „Escu” a lui Tudor Muşatescu, romanele „Maityrey” (Mircea Eliade), „Patul lui Procust” (Camil Petrescu), „Cartea nunţii” (G. Călinescu), „Rusoaica” (Gib. Mihăescu), „Adela”  (G. Ibrăileanu), „Creanga de aur” (M. Sadoveanu). În 1934 apar volumul Poezii al lui G. Bacovia şi romanul „De două mii de ani” al lui Mihai Sebastian. Tot în acel an, Editura Fundaţia Regală premiază două eseuri semnate de doi tineri cu un viitor aparte: „Nu” de Eugen Ionescu şi „Mathesis sau bucuriile simple” semnat de Constantin Noica, la care adaug trilogia „Fraţii Jderi” a lui Sadoveanu (deschisă în 1935), ediţia definitivă a poemelor argheziene (1936) sau primul volum al Operelor eminesciene (ediţia Perpessicius, 1939). Nici celelalte arte nu au fost neglijate. În 1932, are loc prima Expoziţie Filatelică Internaţională în România EFIRO, Carol al II-lea fiind îndrăgostit şi de regina pasiunilor – Filatelia!

De numele Regelui Carol al II-lea sunt legate Arcul de Triumf, statuia ecvestră a Regelui Carol I din Piaţa Palatului, Muzeul Satului, amenajarea lacurilor Herăstrău şi Băneasa, Gara Regală Băneasa, Gara Regală Sinaia, Universitatea Naţională de Apărare, primării, universităţi, colegii şi licee, catedrale, biserici şi monastiri, ridicate în toate provinciile, inclusiv în Basarabia şi Bucovina. De unde bani? În intervalul 1923-1938, industria românească s-a dezvoltat într-un ritm de 5,5%, anul 1938 fiind momentul de vârf al al creşterii economice româneşti în perioada interbelică.

Dar nu despre asta voiam să scriu în această tabletă, ci despre Luna Bucureştilor  (9 mai-9 iunie), care a numărat şase ediţii începând cu anul 1935. Scopul declarat al festivalului era acela de a atrage atenţia turiştilor asupra Capitalei României. La 9 mai 1935, a avut loc deschiderea primei ediţii cu o ceremonie solemnă în Parcul Carol, punctul de atracţie fiind expoziţia urbanistică apreciată ca o adevărată „istorie vie a oraşului”. Cu acest prilej a fost inaugurată şi Grădina Botanică. A existat şi o machetă a oraşului Bucureşti pentru anul 2000!

Din 1936, Luna Bucureştilor a devenit manifestare cu caracter internaţional, prin participarea ţărilor din Mica Înţelegere (Cehoslovacia şi Iugoslavia). Festivalul a avut loc în Parcul Herăstrău, când a fost deschis pentru marele public  Muzeul Satului, precum şi Fântâna Mioriţa. Luna Cărţii, parte a festivalului, a reprezentat de asemenea, un punct central al ediţiei din acel an. Festivalul a continuat cu regularitate până în 1940, războiul punând capăt acestui proiect deosebit. În timpul Republicilor I şi a II-a, nu s-a amintit nimic despre acele timpuri şi nici nu s-a organizat ceva permanent pentru promovarea imaginii Capitalei României, cu câteva excepţii. Încercări timide de resuscitare a Lunii Bucureştilor au fost după 2010, Fundaţia Calea Victoriei nereuşind să aducă proiectul la amploarea celor organizate în primele şase ediţii.

Care va fi primarul care să redea strălucirea Lunii Bucureştilor de altădată e greu de spus. Bucureştiul este unul dintre oraşele frumoase ale lumii. Există zone întregi, care pot atrage turiştii, cartiere cu o arhitectură deosebită, numai că frumoasele şi cochetele clădiri trebuie văruite, străzile aduse la nivel european, evenimentele culturale şi sportive să fie promovate inteligent… Deocamdată, de la ultimele alegeri locale, Bucureştiul se află în plină stagnare, marile proiecte nefiind în atenţia noii garnituri aflate la Primăria Generală a Capitalei. Accentul se pune mai mult pe claxon! Vom face, vom drege!

Centrul istoric, care în orice capitală europeană aduce importante venituri la buget, nu este finalizat nici după 27 de ani. Mirosurile grele îţi taie cheful să mai treci pe acolo. Oraşul este dat peste cap. Reforma în domeniul transportului aşteaptă de ani buni, construcţia marilor parcări nu a demarat, spaţiile verzi de pe unele bulevarde sunt într-o totală paragină de ani de zile, arborii maltrataţi, „publicitatea” acoperă stâlpi, ziduri, clădiri monumente istorice, staţii dând Capitalei aspect de favelă. Presa antebelică descria Luna Bucureştilor ca fiind „una din cele mai rodnice idei care a avut darul să ne lege mai puternic de Capitală prin cunoaşterea trecutului, atragerea atenţiei asupra prezentului şi larga viziune a viitorului.” Hăulitele cu zgomote tribale, care au loc uneori prin Piaţa Constituţiei şi alte pieţe nu au cum da strălucire vieţii culturale a Capitalei.

P.S. Văd că a început nebunia „logo pentru promovarea localităţii”. Să fie o altă formă de sifonare a banului public!? La Bucureşti, după prima gafă monumentală tip „plagiatul se întoarce”, s-a trecut la un logo cu puternice conotaţii sexuale. Capuri de penis, cu dotările aferente în diverse poziţii ! Adevărul e că nu  mă pricep la artă, Doreeeele!

*

Toate bune!?!

 

P.S. Vrei tabelete? Ia de aici  http://blogulluigabu.blogspot.ro/

Ai nevoie de o informaţie?

Mică, mică? O rezolvăm împreună.

Trimite mai departe! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică!

———————-

Sergiu GĂBUREC

http://blogulluigabu.blogspot.ro

http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3         

gsm_as@yahoo.com

Tel. 0731 936 615

Bucureşti

27 mai 2017

Banner 3
Categorii
Editoriale
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole