Venită din Bucovina, familia Luminiţei Ignea a ocupat casa lui „Conu Mihalache” din Iaşi

  Sâmbătă, pe 5 ianuarie 2019, Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu din Iaşi, de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 11, a găzduit o dublă lansare de carte, organizată de Asociaţia...
Viena

 

Sâmbătă, pe 5 ianuarie 2019, Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu din Iaşi, de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 11, a găzduit o dublă lansare de carte, organizată de Asociaţia Universul Prieteniei.
Autoarea celor două volume supuse dezbaterii publice s-a numit Luminiţa Ignea, care este bibliotecară la Câmpulung Moldovenesc şi care a adus în salonul casei lui „Conu Mihalache” toată familia sa de bucovineni, în frunte cu cele trei „vlăstare” ale neamului.

Cărţile se numesc „Contra-timp” (poezie) şi „Muguri de lumină (haiku), grafica celor două volume de debut fiind asigurată de fiica autoarei, talentata Tudoriţa Maria Ignea.
În debutul manifestării moderate de Rodica Rodean (preşedinta Asociaţiei Universul Prieteniei Iaşi), amfitrionul evenimentului, Mihaela Tudose (custodele muzeului) a menţionat: „Dorim ca acest parteneriat cultural, între Asociaţia Universul Prieteniei şi muzeul nostru să devină tradiţie. Vă doresc mult succes, un călduros La mulţi ani cu sănătate pentru 2019 şi dacă cineva din sală doreşte să viziteze şi muzeul, noi îi stăm la dispoziţie”.

În continuare, Rodica Rodean a mai precizat: „Proiectul <<Un bucovinean la Iaşi>> se derulează de mai mult timp, iniţiat şi de cel care a fost istoricul Ilie Grămadă. Mulţumim Cenaclului Nectarie din Vama, locul meu de naştere, pentru promovarea acţiunilor noastre în revista Surâsul Bucovinei. Mulţumim jurnalistului şi scriitorului Dan Teodorescu pentru promovarea evenimentelor culturale organizate de Universul Prieteniei în mass-media din ţară şi străinătate, în Germania, SUA şi Israel. Cărţile de faţă au de fapt doi autori, deoarece grafica volumelor este asigurată de fiica Luminiţei Ignea, studenta de la Cluj, de la Arhitectură, Tudoriţa Maria Ignea”.
În continuare, au vorbit despre cărţile menţionate Mihai Batog-Bujeniţă, Ioan Mugurel Sasu, Emilian Marcu, iar Petronela Angheluţă a prezentat cuvântul doamnei Iulia Ralia Raclaru, analizând cartea de haiku – <<Mugur de cuvinte>>. Iată şi câteva declaraţii pe această temă:
– Mihai Batog-Bujeniţă: „Ne întrebăm la acest început de nou an, 2019: poate trăi omul în afara poeziei? Şi spunem în continuare: prima formă de comunicare a omului  a fost povestirea, adică proza scurtă. A mai fost şi povestirea SF, care este o minciună, dar este puternică! Apoi ritmul este şi vântul şi apa, universul este un ritm. Omul îşi povesteşte trăirile în ritm şi aşa apar marele opere literare, aşa apar ritmurile în poezie. Poezia devine nemuritoare prin impunerea ritmului. Dar apare şi rima, poezia te îndeamnă la cânt. Este accederea noastră spre divinitate. Am admirat în cărţile Luminiţei Ignea acest ritm. Scrie poezie clasică, dar face şi poezie în vers alb, cum se spune. Poezia doamnei Ignea fascinează prin dulceaţă şi melancolie. Ea scrie despre ceea ce ne înconjoară, despre speranţe şi dorinţe. În final vă mai spun: cumpăraţi, cerşiţi sau furaţi aceste cărţi! Dumnezeu vă va ierta!”.
– Ioan Mugurel Sasu: „Din sugerata interacţiune între Chronos şi Kairos, între timpul secvenţial şi infinit şi oportunitatea privită ca şansă, cu consecinţe asupra prezentului perpetuu, atât cât poate fi acesta perceput la nivelul individului, musai pe cale intuitivă, că doar ne referim la poezie, din asemenea conjunctură benefică s-a ivit clipa, determinată de activitatea autoarei şi fructificată de Asociaţia Universul Prieteniei prin colaborarea cu editura PIM, care oferă cititorilor cele două volume, <<Muguri de lumină>> şi <<Contra-timp>>… Versurile autoarei Luminiţa Ignea, care trăiesc între coperţile celor două volume, atât în <<Contra-timp>>, cât şi în volumul de haiku <<Muguri de lumină>>, fie că se dăruiesc înveşmântate în ceea ce pot asigura procedeele specifice creatorilor de gen, fie că se supun rigorilor de prozodie şi chintesenţializării impuse de poezia de sorginte niponă, deconspiră nivelul de cultură şi forma de sensibilitate care o recomandă pe autoare ca pe un poet a cărui operă, lecturată atent, contribuie la fundamentarea ideii de apartenenţă la grupul celor care se supun mai greu sau nici nu o fac, la valorile acceptate de atât de mulţi încât îşi diluează calitatea.

Sentimentul iubirii, oare cine îşi poate imagina o carte de poezie fără versuri de dragoste? Poate doar dacă este scrisă de un extraterestru, deşi eu cred că viaţa formelor inteligente ar fi altfel în lipsa dragostei şi a poeziei… În poeziile doamnei Luminişa Ignea este prezentă şi detaşarea necesară celui care îşi formează şi exprimă o concluzie care să dea versurilor rolul de vector al unor idei, dar şi implicarea prin care se dă viaţă chipului format din cuvinte ca materie primă poetică… Ca membru al Asociaţiei RomanianHaiku am avut posibilitatea de a cunoaşte activitatea doamnei Luminiţa Ignea din ultimii ani în acest domeniu. Am apreciat cu reverenţa pe care am considerat potrivit să o manifeste un novice faţă de un haijin mereu pe podium la concursurile asociaţiei. Am comparat cartea cu formarea unui buchet de flori, dar am avut ocazia de a vedea părerea unei autoare de haiku, Maria Oprea (NR – prezentă în sală la manifestarea de la Iaşi, venind de la Piatra Neamţ), care a definit în mod mult mai potrivit contextului, anume <<o ikebana>>, am apreciat şi trebuie să recunosc că dacă sintagma ar fi fost creată de mine, cu toată modestia de care mă suspectez, aş fi considerat-o perfectă… Aşteptăm alte cărţi semnate Luminiţa Ignea, care are în lucru şi proză, aşteptăm un vernisaj Tudoriţa Maria Ignea, pe care avem motive să-l considerăm interesant”.
– Emilian Marcu: „Într-o lume ahtiată după publicitate, pe merit sau nu, într-o lume dispusă să sacrifice, decenţa, bunul simţ sau liniştea celorlalţi pentru a promova sau a accede pe scara falsă de valori, ca şi cum ar urca într-un tramvai sosit într-o staţie după ore de aşteptare, zdrăngănind zurgălăii personali, apariţia unui poet de mare discreţie, pare o chestiune cel puţin anormală. Luminiţa Ignea este, aş putea spune, discreţia maximă. Poemele sale se înşiruie asemenea mărgelelor pe şiragul unui colier, depăşind stadiul de gablonţuri ieftine şi atingând statutul de adevăreate perle. Reuşind să transfere poezia de dincolo de cuvinte, dincolo de gesturi sau de colaratură, Luminiţa Ignea ştie să se grăbească încet, punând cap la cap sentimente, sensibilităţi, stări, îmblânzind cuvintele şi dându-le sens poetic… Luminiţa Ignea ieşind din condiţia de femeie, ştie să domine cuvântul şi să scrie o poezie frumoasă în înţelesul cel mai adevărat al cuvântului, reflexivă adesea, îngânând rugăciunea ca pe o treaptă spre cer şi spre sine, aşa cum spune în cuvântul său de pe coperta a patra Adrian Alui Gheorghe.

<<Muguri de lumină>>, celălalt volum de poeme lansat astăzi, ne arată o altă faţă a poetei. Este tiparul conceptualizării, al rigorii până la ermetic, încercând o adevărată sinteză a sentimentelor. Este acel răsărit de cuvinte, care reuşesc să ţâşnească atunci când drujbele sunt oprite. Este o revelaţie şi un succes incontestabil  al naturii în faţa modernizării excesive, de fapt este izbânda cuvântului în matricea poemului… Luminiţa Ignea reuşeşte să transmită cititorului, prin această acurateţe a lucrării cu cuvântul, o oază de linişte şi de împlinire şi aceasta nu este deloc puţin. Anul literar, cel puţin la Iaşi, debutează cu două cărţi de poeme, <<Contra-timp>> şi <<Mugur de cuvinte>>, despre care se va mai vorbi”.

La propunerea Rodicăi Rodean, s-a ţinut în continuare şi un moment de reculegere pentru cei plecaţi „dincolo” în ultima perioadă, mulţi dintre ei din lumea academică, artistică şi sportului, precum Sergiu Tudose, Radu Ştefan, Teodor Dima, Kurt Gross, dar nimeni nu şi-a închipuit atunci că doar peste câteva ore, poetul Emil Brumaru va părăsi şi el această lume!

* Recitaluri de poezie şi epigrame

 

Manifestarea culturală de sâmbătă, din salonul casei lui „Conu Mihalache”, a continuat cu actriţa Ina Paladi, care a recitat din poeziile Luminiţei Ignea, iar scriitorii Mihai Batog-Bujeniţă şi Vasile Larco, din cadrul Asociaţiei Literare Păstorel Iaşi, au prezentat un recital de epigrame.
Epigramele cu mult „tâlc”, ale scriitorului Vasile Larco, au fost următoarele:
– Aici, de la ultima întâlnire

Fiind toţi extraordinari,

Afirm cinstit, ca Sfânta Vineri:

Pe cei mai mici vă văd mai mari,

Iar pe cei mari, cu mult mai tineri!

– La început de an

Am afirmat de multe ori

Şi mai ales în clipe grele:

Uşor se intră-n sărbători

Dar greu e de ieşit din ele!

– Poetei Luminiţa Ignea la această lansare de carte

Sper să nu încurc vreo iţă,

Spun spre dragul cititor:

Ignea nu-i o luminiţă…

Ci-i un soare orbitor!

– Amintire poetică

Din câte zile-s, cu duiumul,

Ţin minte două lungi şi late:

Când, în sfârşit, mi-au scos volumul
Şi când le-am cumpărat pe toate!

– Apreciere poetică

Poetul are un statut,

Statornicit de-o veşnicie:

El scrie când nu-i cunoscut

Şi-i cunoscut când nu mai scrie.

– În ajunul Bobotezei

Transmit, şi nu sunt vorbe-n van,

Chefliul ce mărturiseşte:

Agheasmă bea o dată-n an,

În rest el se…aghesmuieşte!
În final, „bucovinencele” din faţa publicului au declarat:
– Tudoriţa Maria Ignea: „Am venit aici doar să o susţin pe mama şi nu ca artist. Ca şi grafician, sunt ce sunt acum tot datorită mamei, cel mai bun critic al meu…”.
– Luminiţa Ignea: „Primesc botezul literar în ajunul botezului Domnului. S-ar putea să mai scriu şi să mai public. De la 18 ani trăiesc în Bucovina, căruia i-am dat trei fii veşnici. Vă mulţumesc din inimă pentru prezenţă, e minunat să simţi că aparţii cuiva. Mulţumesc familiei care mă susţine, mulţumesc fiicei mele, Tudoriţa!”.
A urmat apoi sesiunea de autografe oferită celor prezenţi de Luminiţa Ignea şi tradiţionala fotografie de grup.
Organizatorii acestei frumoase manifestări culturale de început de an 2019, în „dulcele târg al Ieşilor”, au fost Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi – Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” şi Asociaţia „Universul Prieteniei” Iaşi.

Au rostit epigrame Vasile Larco şi Mihai Batog-Bujeniţă, iar Ina Paladi a recitat din versurile autoarei venită la Iaşi din Bucovina, cu toată familia. Amfitrionul a fost Mihaela Tudose (custodele muzeului), iar moderator Rodica Rodean (organizatoarea evenimentului prin Asociaţia Universul Prieteniei Iaşi şi prin proiectul „Un bucovinean la Iaşi”). Vom reveni cu o cronică a manifestării din Copou.

DAN TEODORESCU

Viena
Categorii
Sens Giratoriu
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole