Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării – Comunicate președinte Constantin CODREANU

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării – Comunicate președinte Constantin CODREANU Parlamentul României Camera Deputaţilor Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării Deputat Constantin...
Viena

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării – Comunicate președinte Constantin CODREANU

Parlamentul României
Camera Deputaţilor

Comisia pentru comunităţile de români
din afara graniţelor ţării

Deputat Constantin Codreanu: „Cer Guvernului să aplice soluții coordonate pentru deblocarea procedurii de depunere a jurământului”

Deputatul Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, i-a adresat prim-ministrului Ludovic Orban, ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Lucian Aurescu, ministrului Justiției, Marian Cătălin Predoiu și președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, Gabriela Lenghel, o întrebare parlamentară în care solicită identificarea și aplicarea de soluții coordonate pentru deblocarea etapei finale de redobândire a cetățeniei române (depunerea jurământului de credință față de patrie și poporul român) de către zecile de mii de petenți români din Republica Moldova cărora li s-au aprobat anterior cererile de redobândire a cetățeniei române.

Codreanu reiterează faptul că pandemia curentă (Covid-19) a afectat substanțial procesul de redobândire a cetățeniei române – un proces, în sine, anevoios, „blocat de numărul extrem de mare de dosare și extrem de mic al membrilor Comisiei pentru Cetățenie a Autorității Naționale pentru Cetățenie”. Deputatul menționează că subiectul discrepanței numerice a fost dezbătut „în mod repetat și cu miniștrii Justiției care s-au succedat din 2017 până în prezent, și cu prim-miniștrii”. Drept urmare, în 2017 a fost identificată și legiferată o soluție în acest sens (OUG 65/2017). Prevederile sale, însă, nu au fost, ulterior, aplicate.

Constantin Codreanu abordează problema încetățenirii etnicilor români din Republica Moldova și nu numai, în circumstanțele crizei actuale de sănătate publică: „Situația epidemiologică a blocat activitatea reprezentanțelor diplomatice și a făcut ca, în prezent, să avem circa 30.000 de persoane care nu pot parcurge ultima etapă în drumul lor spre a deveni cetățeni români. Dincolo de prezentarea acestei situații critice și inacceptabile, vin cu o serie de soluții pe care le-am identificat cu autoritățile implicate în proces”.

Astfel, în întrebarea parlamentară, deputatul înaintează un număr de potențiale soluții. Printre acestea, se regăsește, de exemplu, și o practică utilizată în mai multe state – prestarea inclusiv în formă scrisă a jurământului de credință (față de patrie și de poporul român, în cazul dat).

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării solicită miniștrilor și premierului să avanseze propuneri explicite, care să producă rezultate concrete în timp util pentru viitorii concetățeni.

„Un stat care se respectă are obligația clară să se comporte responsabil când vine vorba de propriul corp civic”, reamintește Codreanu.

*****
Textul integral al întrebării parlamentare:

ÎNTREBARE PARLAMENTARĂ

Adresată: Domnului Ludovic ORBAN, prim-ministru al României,
Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe,
Domnului Marian Cătălin PREDOIU, ministru al Justiției
Doamnei Gabriela LENGHEL, președinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie.

De către: Deputat Constantin CODREANU, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Soluții coordonate pentru deblocarea etapei finale de redobândire a cetățeniei române (depunerea jurământului de credință față de patrie și poporul român) de către zecile de mii de petenți români din Republica Moldova cărora li s-au aprobat anterior cererile de redobândire a cetățeniei române.

Stimate domnule prim-ministru,
Stimați domnilor miniștri,
Stimată doamna președinte,

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților a fost sesizată în multiple rânduri pe parcursul ultimelor luni în legătură cu blocajul intervenit în procedura finală de redobândire a cetățeniei române (depunerea jurământului de credință față de patrie și poporul român) de către mai multe mii de solicitanți din Republica Moldova cărora li s-au aprobat anterior cererile de redobândire a cetățeniei române.

Potrivit articolului 20 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, cetățenia română se acordă sau se redobândește la data depunerii jurământului de credință față de România. Jurământul de credință se depune în ședință solemnă în fața ministrului Justiției sau a președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreședinți ai autorității delegați în acest sens și are următorul conținut: «Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României.»

Persoanele care au redobândit cetățenia română, cu menținerea domiciliului în străinătate, depun jurământul de credință, în termenul prevăzut de lege, în fața șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din țara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetățenie română este eliberat de șeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv. Șeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular poate delega aceste atribuții unui alt membru al personalului diplomatic sau consular.

Așa cum bine se cunoaște, cel mai mare număr de cereri de redobândire a cetățeniei române sunt depuse de către persoane originare din actuala Republică Moldova, pentru care este acreditată Ambasada României la Chișinău și al cărei teritoriu este cuprins de trei circumscripții consulare române (Consulatele Generale ale României din municipiile Chișinău, Bălți și Cahul). În ultimele luni, pe durata stării de pandemie, au fost suspendate programările pentru depunerea jurământului de credință față de patrie și poporul român. Autoritatea Națională pentru Cetățenie și oficiile consulare române din Republica Moldova au anunțat că sesiunile solemne pentru depunerea jurământului de credință vor fi reprogramate, acestea fiind, de fapt, oprite sine die, cel puțin până la anularea stării de urgență din România.

Potrivit datelor de care dispunem după ce am discutat cu factori de decizie din administrația centrală și cu reprezentanții Ambasadei României la Chișinău și ai celor trei Consulate Generale ale României de la Chișinău, Bălți și Cahul, în acest moment există în Republica Moldova între 26.000 și 30.000 de persoane cărora li s-a aprobat redobândirea cetățeniei române care nu și-o pot redobândi efectiv din cauza imposibilității depunerii jurământului de credință față de patrie și poporul român. Repartizarea acestui număr pe circumscripțiile consulare române este dispusă astfel: Chișinău – peste 17.000, Bălți – peste 7.000, Cahul – peste 2.000. Acest număr este continuu crescător. În mod evident și firesc, punerea acestor români în imposibilitatea pe termen nedeterminat de a depune jurământul față de patrie și poporul român în Republica Moldova provoacă nemulțumire și reclamă soluții practice de natură administrativă și/sau legislativă.

Printre soluțiile posibile avansate în discuțiile pe care le-am purtat cu diverși factori administrativi din țară în vederea depășirii blocajului intervenit ca urmare a imposibilității depunerii jurământului de credință față de patrie și poporul român de către românii din actuala Republică Moldova cărora li s-au aprobat de mai multe luni de zile cererile de redobândire a cetățeniei române au fost:

• Adoptarea unei Ordonanțe de urgență a Guvernului de modificarea a Legii cetățeniei române nr. 21/1991 în sensul ca petenții cărora li s-a aprobat redobândirea cetățeniei române să poată depune jurământul de credință față de patrie și poporul român și la Birourile teritoriale ale Autorității Naționale pentru Cetățenie (în prezent din municipiile Iași, Suceava și Galați) în fața unor funcționari delegați (bunăoară a prefecților județelor în care există Birouri teritoriale ale ANC), precum și în toate județele din țară, în fața primarilor municipiilor reședință de județ.
• Completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, prin aceeași OUG, cu prevederi despre posibilitatea prestării inclusiv în formă scrisă a jurământului de credință față de patrie și poporul român, dat fiind că în prezent simpla verbalizare de către petent a textului jurământului de credință într-un cadru solemn are doar valoare simbolică, nu și valoare contractuală oficială. Practica prestării jurământului de credință în formă scrisă, cu valoare contractuală oficială, există în mai multe state. De exemplu, în Estonia, stat membru al Uniunii Europene, jurământul de credință se prestează doar în formă scrisă, se asumă prin semnătură olografă, și se depune odată cu cererea de acordare a cetățeniei (alineatul (7) al articolului 6 din Legea cetățeniei estone: „Solicitând cetățenia Estoniei, jur să fiu devotat ordinii constituționale din Estonia”).
• Exceptarea petenților români din actuala Republică Moldova de obligația intrării în carantină sau izolare la domiciliu pe motivul traversării frontierei în vederea depunerii în interiorul României a jurământului de credință față de patrie și poporul român.
• Completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, prin aceeași OUG, cu prevederi despre exceptarea românilor care își redobândesc cetățenia română de obligația prestării jurământului de credință și egalarea lor, astfel, cu cetățenii români născuți în România. De precizat că în alte state (bunăoară în Israel) sunt supuși obligației de prestare a jurământului de credință doar solicitanții străini care dobândesc cetățenia prin naturalizare. În acest sens, o soluție posibilă ar fi ca, într-adevăr, spre deosebire de alți solicitanți străini ai cetățeniei române, românii care își redobândesc cetățenia română să fie exonerați de obligația prestării jurământului de credință în formă verbală sau scrisă.
• Reluarea sesiunilor solemne de depunerea a jurământului de credință față de patrie și poporul român la toate cele trei Consulate Generale ale României din actuala Republică Moldova, eventual în aer liber, cu respectarea condițiilor de distanță fizică și alte măsuri de protecție necesare pe durata stării de urgență.

Având în vedere cele expuse mai sus și găsind perfect îndreptățite nemulțumirile zecilor de mii de români basarabeni cărora li s-au aprobat anterior cererile de redobândire a cetățeniei române, vă rugăm respectuos să examinați situația neordinară pe care v-am adus-o la cunoștință și să ne transmiteți care sunt deciziile adoptate coordonat de către Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției și Autoritatea Națională pentru Cetățenie și soluțiile practice aplicate în timp util în vederea depășirii cât mai rapide posibil a blocajului intervenit în procedura finală de redobândire a cetățeniei române (depunerea jurământului de credință față de patrie și poporul român) de către aceste mii de petenți români din Republica Moldova.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsurile dumneavoastră coordonate, în scris, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

În atenţia: Deputat Constantin CODREANU, Preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Parlamentul României
Camera Deputaţilor

Comisia pentru comunităţile de români
din afara graniţelor ţării

Constantin Codreanu: „Cer ministrului Educației să asigure cazarea bursierilor statului român originari din R. Moldova”

Deputatul Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, i-a adresat ministrului Educației și Cercetării, Cristina Monica Anisie, o întrebare parlamentară în care solicită informații cu privire la asigurarea cu spații de cazare în cămine a liceenilor și studenților originari din Republica Moldova admiși la studii în România în anul școlar/universitar 2020-2021 ca bursieri ai statului român.

„Era evident că situația epidemiologică dificilă prin care trecem va afecta procesul de studii nu doar pentru tinerii români din țară, ci și pentru etnicii români din afara României care studiază în țară”, declară Codreanu.

Totodată, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării reamintește de intervenția sa din primăvara acestui an la tribuna Camerei Deputaților, când a propus o serie de soluții pentru liceenii/studenții etnici români din statele din jurul României: „Din păcate, demersul meu nu a fost nici înțeles, nici susținut atunci de colegii parlamentari. Din fericire, o parte dintre asociațiile de studenți au reușit să identifice și să aplice soluții prin dialogul direct cu conducerea universităților”.

Constantin Codreanu afirmă că, în situația actuală, „este inadmisibil ca ministerul Educației să îi abandoneze din nou pe acești tineri și să nu le ofere o soluție general aplicabilă la nivel național”.

*****
Textul integral al întrebării parlamentare:

ÎNTREBARE PARLAMENTARĂ

Adresată: Doamnei Cristina Monica ANISIE, ministru al Educației și Cercetării

De către: Deputat Constantin CODREANU, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării

Obiectul interpelării: Asigurarea cu spații de cazare în cămine a liceenilor și studenților originari din Republica Moldova admiși la studii în România în anul școlar/universitar 2020-2021 ca bursieri ai statului român.

Stimată doamnă ministru,

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților a fost sesizată asupra unei situații fără precedent în ultimele trei decenii, situație în care un important număr de liceeni și studenți originari din Republica Moldova admiși la studii în România în anul școlar/universitar 2020-2021 ca bursieri ai statului român s-au văzut constrânși în ultimele două zile să abandoneze studiile în România sau să părăsească temporar țara, făcând cale întoarsă în Republica Moldova, până la clarificarea situației.

Motivele acestei situații profund regretabile țin de faptul că acestor bursieri ai statului român, contrar promisiunilor făcute anterior și practicilor din anii precedenți, nu li s-a oferit cazare în căminele instituțiilor de învățământ de stat la care erau sau au fost înscriși, ei neregăsindu-se pe listele de cazare întocmite de administrațiile liceelor și universităților.

Potrivit datelor de care dispunem, s-au confruntat în mod special cu o asemenea situație bursierii statului român originari din Republica Moldova admiși la studii în instituții de învățământ din municipiul Iași, existând cazuri similare și în alte orașe din țară.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Numărul de bursieri ai statului român originari din Republica Moldova admiși la licee și universități din România în anul întâi de studii, în anul de învățământ 2020-2021, și raportarea la acest număr total a numărului liceenilor și studenților cărora li s-a asigurat cazare în căminele instituțiilor de învățământ, precum și a numărului liceenilor și studenților cărora nu li s-a asigurat cazare în cămine.

2. Dacă Ministerul Educației și Cercetării poate interveni în timp util, prin implicare nemijlocită, pentru soluționarea situației sesizate.

3. În cazul unui răspuns pozitiv la punctul precedent, vă rugăm să ne comunicați care au fost deciziile și acțiunile Ministerului Educației și Cercetării în vederea soluționării situației.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul, în scris, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

În atenţia: Deputat Constantin Codreanu, Preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Parlamentul României
Camera Deputaţilor

Comisia pentru comunităţile de români
din afara graniţelor ţării

Deputat Constantin Codreanu: „Susțin demersul românilor din Ucraina privind înființarea Consulatului General al României la Ismail”

Deputatul Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, i-a adresat ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Lucian Aurescu, o întrebare parlamentară în care readuce în dezbatere scrisoarea deschisă pe care mai multe societăți național-culturale românești din sudul istoric al Basarabiei (regiunea Odesa din Ucraina) au trimis-o recent atât Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, cât și Ministerului Afacerilor Externe al României, având ca obiect înființarea unui Consulat General al României la Ismail.

Codreanu evidențiază necesitatea prezenței consulare la Ismail, reamintind, în aceste circumstanțe, de situația etnicilor români din statul ucrainean: „Demersul românilor noștri din Ucraina cu privire la înființarea unui Consulat General al României la Ismail este unul perfect întemeiat. Mai ales într-un context vitreg în care procesul de ucrainizare forțată a comunității românești continuă nestingherit”.

Parlamentarul invocă, drept argument, inclusiv principiul reciprocității în relațiile diplomatice, exprimând profund regret în legătură cu faptul că nu se reușește a utiliza acest principiu ca element de referință cu Ucraina: „Așa cum este cazul și acum: dacă Ucraina poate deschide un consulat la Sighetul Marmaţiei, noi de ce nu putem să deschidem un consulat la Ismail?”.

Deputatul declară că pe parcursul sutelor de vizite efectuate în Diaspora, comunitățile istorice și Republica Moldova, s-a familiarizat, direct de la sursă, cu problema majoră întâmpinată de reprezentanțele diplomatice românești în activitatea de zi cu zi după decizia populistă din 2016: „Prin urmare, sunt perfect conștient de constrângerile financiare (cu repercusiuni în domeniul resurselor umane) care există la nivel de MAE”.

Constantin Codreanu reamintește de faptul că, pe lângă Articolul VII din Constituție, prin care România s-a obligat ca stat să sprijine românii din afara țării, există și acte normative în vigoare care nu sunt implementate. Deputatul face referire în particular la Hotărârea de Guvern nr. 492/2004 care vizează înființarea unor Institute Culturale Române în comunitățile de români din Diaspora, comunitățile istorice și R. Moldova: „Un motiv în plus pentru deschiderea Consulatului General al României la Ismail”.

„Scrisoarea mediului asociativ românesc din Ucraina, semnată de Zinaida PINTEAC, Președinte al Filialei raionale Sărata a Alianței Creștin-Democrate a Românilor din Ucraina (ACDRU), Mihail MECINEANU, Președinte al Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa, Nicolae MOȘU, Președinte al Asociației Național-Culturale „VALUL LUI TRAIAN” a Românilor din raionul Tatarbunar, Petru ȘCHIOPU, Președinte a Filialei regionale Odesa a Alianței Creștin-Democrate a Românilor din Ucraina (ACDRU), Anatol POPESCU, Preşedinte fondator al Asociaţiei Naţional-Culturale „BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa, expune cu acuratețe argumentele pentru deschiderea reprezentanței diplomatice la Ismail”, afirmă Codreanu.

Printre motivele esențiale redate în scrisoare se regăsește problema distanței semnificative dintre actualul Consulat de la Odesa şi „zona compact populată de cetăţeni ai Ucrainei vorbitori de limbă română din Sudul Basarabiei”. Pe baza criteriului distanței considerabile a fost deschis, de exemplu, Consulatul României de la Slatina în regiunea Transcarpatia.

Deputatul Constantin Codreanu speră ca MAE să țină cont de argumente și să ia decizia potrivită în acest sens.

Viena
Categorii
MoldovaComunicat
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole