De ce Germania, unde lucreaza si mii de doctori romani, se descurca mai bine cu pandemia? Si ce consecinte geopolitice ar putea urma? Interviu cu ambasadorul Emil Hurezeanu

Foto: Ambasada Romaniei la Berlin Germania a reusit sa controleze mult mai bine decat alte state europene pandemia cauzata de SARS-CoV2, iar raspunsul Berlinului pentru cei care acuza o...
Viena

Foto: Ambasada Romaniei la Berlin

Germania a reusit sa controleze mult mai bine decat alte state europene pandemia cauzata de SARS-CoV2, iar raspunsul Berlinului pentru cei care acuza o lipsa de solidaritate in interiorul UE e ca, atunci cand de pe o nava in furtuna cad marinarii cei mai expusi, nu se arunca in valuri intreg echipajul dupa ei, cineva trebuie sa ramana si pe punte ca sa imparta colacii de salvare.

Pe de alta parte, spune E.S. Emil Hurezeanu, ambasadorul Romaniei in Germania, intr-un interviu acordat Ziare.com, nu trebuie sa ignoram ca miile de doctori romani din Germania sunt miile de doctori romani care ne lipsesc noua.

Domnule ambasador Emil Hurezeanu, Germania pare a face figura distincta in Uniunea Europeana, cu o rata a deceselor cauzate de SARS-CoV 2 mai mica. Care sunt explicatiile? Ce stie Germania sa faca mai bine decat Italia si Spania, de pilda?

Cu o populatie de 83 de milioane de locuitori, Germania are, intr-adevar, cea mai mica rata a deceselor cauzate de COVID din Europa. Si numarul vindecarilor este cel mai mare. Numarul cazurilor de infectie este comparabil cu cel din Franta si Spania, dar cu atat mai evidente sunt si diferentele.

Situatia se datoreaza sistemului medical german – cel mai bine si consecvent finantat din UE. Si aici sunt impasuri, cand e vorba de medici si personal medical auxiliar – prea putini, epuizati etc.

Dar Germania dispune de 28.000 de paturi in sectiile ATI – fata de Franta si Italia, cu o capacitate in jur de 6.000 de paturi. Or, populatia lor este de peste 60 de milioane, nu de peste trei ori mai mica.

In ultimele zile, Germania si-a marit capacitatea la 40.000 de paturi de terapie intensiva. Industria ei prelucratoare, redutabila, este capabila sa produca relativ repede aparate de ventilatie pulmonara mecanica, masti etc., chiar daca lipsa lor este invocata si aici.

S-au auzit voci care au denuntat o lipsa de solidaritate in interiorul UE: A spus-o chiar asa presedintele Serbiei. Putem spune ca UE a intarziat un raspuns, o strategie in termenii acestia ai solidaritatii?

Cand e vorba de lipsa de solidaritate in interiorul UE, prefer sa aud, cu ingrijorare, glasul Italiei, al Frantei, al Romaniei. Serbia se bucura constant de sprijinul de preraderare si n-a incetat sa-si mentina relatiile privilegiate cu China si Rusia.

Problema este insa ca refuzul unor tari precum Germania, Olanda, Austria, Finlanda, care nu vor asa-zisele datorii mutuale in zona euro, starneste reactiile puternic emotionale ale europenilor cu un buget mai grevat de datorii, dar tari mai lovite de Corona.

Nordicii nu vor Corona Bonds, sudicii nu mai prididesc sa-si numere victimele Coronei. Prin mutualizarea datoriilor, Italia sau Spania, cel putin dublu indatorate fata de Germania sau Austria, si-ar vedea sporita bonitatea pe piata bancara internationala, in timp ce pentru Germania ar scadea.

Ideea Germaniei este ca cele 750 de miliarde de euro din asa-zisul „fond de stabilitate europeana”, ESF, constituit dupa criza din 2008, sunt suficiente pentru finantarea urgentelor Italiei si ale celorlalte tari lovite de criza. Mai ales ca, in urma unui compromis la care s-a ajuns la mijlocul acestei saptamani, folosirea banilor din acest fond nu mai este conditionata, ca in Grecia anului 2008, de reducerea salariilor sau pensiilor plus alte reforme dureroase, in tarile beneficiare.

Sud-europenii deplang rigorismul rationalist rece al nord-europenilor, cu argumente morale puternice. Germanii raspund insa ca, atunci cand de pe o nava in furtuna cad marinarii cei mai expusi, nu se arunca in valuri intreg echipajul dupa ei.

Cineva trebuie sa ramina si pe punte ca sa imparta colacii de salvare si, eventual, sa aduca nava la tarm.

O masura luata in limitarea raspandirii pandemiei a fost aceea a inchiderii sau a controlului frontierelor. Pot fi aici samburii unei ascensiuni mai puternice a nationalismelor, dupa ce criza va fi trecut?

Controlul frontierelor este temporar si, oricum, dupa criza refugiatilor din 2015, circulatia in Spatiul Schengen devenise supravegheata. In sine, inchiderea frontierelor nu anunta cresterea nationalismului. Rolul statului national ramane predominant in orice criza – spitalele, politia, pompierii, disciplina sociala tin de executivul si administratia statala, prin excelenta, in virtutea principiului subsidiaritatii europene, inclusiv.

Nu cred ca Europa sau globalizarea sunt in mod nemijlocit ameninate de revenirea la executivul national.

Civilizatia noastra occidentala va supravietui, chiar daca si cu rectificari. Uniunea Europeana ofera intre timp multi bani, si-a deschis granitele in interior pentru medicamente si materiale sanitare etc. In acelasi timp, adeptii populism autoritarismului sunt in pierdere de viteza, acum. Nu mai pot da vina pe straini sau pe laxismul democratiei liberale pentru pandemie. N-au tapi ispasitori. Ci doar un virus misterios si rebel, pe care nu-l pot inrola sau desfiinta politic.

Domnule ambasador, cat de afectata e comunitatea de romani din Germania? Se va modifica si statutul imigrantului in vreun fel, dupa aceasta criza?

Comunitatea romaneasca din Germania – intre 700.000 si 800.000 de persoane – este cea mai numeroasa diaspora a unei tari UE in aceasta tara si, in general, foarte bine integrata. Cand au joburi sigure, oamenii sunt asigurati medical si social in cele mai bune conditii.

Sunt, desigur, si romani care si-au pierdut locul de munca, n-au avut sau nu mai au asigurari medicale, au lucrat la negru etc. Ei vor sa se intoarca, multi au si facut-o. Aici exista o infrastructura umanitara si de caritate puternica si extinsa care-i ajuta, dupa posibilitati.

In ceea ce ne priveste, le facilitam contactele necesare cu autoritatile germane si romane, eventuala reintoarcere acasa, le rezolvam in regim de urgenta nevoile consulare: pasapoarte noi, certificate de nastere etc.

Avem o platforma, prin intermediul MAE, foarte ingenioasa, care asigura legaturile diasporei mondiale cu tara, dar si retele de ajutorare si informare impreuna cu Mitropolia Ortodoxa din Germania (110 parohii) si retelele profesionale ale medicilor romani din Germania – cei mai numerosi medici straini in aceasta tara.

Contribuim, de asemenea, la perfectarea sau grabirea unor livrari de instrumente medicale din Germania sau via Germania spre Romania.

E posibl ca anumite accente ale globalizarii radicale – lantul de productie si aprovizionare care, de exemplu, face ca 75% din substanta activa a medicamentelor din UE sa fie produse in China si India etc. – sa fie revizuite.

Romanii din Germania nu sunt imgiranti sau refugiati cazuti pe capul cuiva, ci cetateni europeni cu dreptul de a trai, munci si calatori in interiorul UE.

In masura in care firmele germane de calibru au creat 300.000 de locuri de munca in Romania si avem o relatie comerciala bilaterala de 36 de miliarde in fiecare an (cu Italia 15 miliarde, cu Franta 8 miliarde), romancele si romanii au drepturi castigate, nu primesc o favoare sa lucreze si sa traisca in Germania, la randul lor.

De altfel, e nevoie de ei pe aceasta piata.

Miile de doctori romani din Germania sunt miile de doctori romani care ne lipsesc noua. Nu e o judecata de valoare, ci de constatare.

Care vor fi, atat cat le putem intui, consecintele politice, geopolitice ale acestei pandemii care practic a inchis lumea?

Se fac mereu speculatii privind consecintele colaterale ale pandemiei, in relatiile internationale, politice si geopolitice. Cred, personal, ca va exista mai mult multilateralism, ca statele vor deveni mai puternice si mai precaute.

China si Rusia, in functie de rezultatul iesirii din aceasta criza, nu-i vor convinge niciodata pe europeni sau americani ca democratia orientata sau dirijata sau dictatura luminata sunt mai bune decat sistemul nostru.

Sigur, poate e mai mult dorinta unui european decat posibila mutatie a paradigmei relatiilor internationale intr-un registru sporit de control si supraveghere.

Sursa:Ziare.com Autor:Magda Jitareanu

Viena
Categorii
GermaniaPoliticRomâniaSănătate
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole