Defetismul românesc și disciplina germană

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre. Fiind o republică...
Viena

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Fiind o republică semi-prezidențială este al nouălea stat după suprafața teritoriului (238.397 km2) și al șaptelea după numărul populației (puțin peste 20 milioane locuitori) dintre statele membre ale Uniunii Europene, instituție politică și economică la care țara noastră a aderat la 1 ianuarie 2007.

Ziua națională oficială este 1 decembrie, când în anul 1918 provincia istorică a Transilvaniei se unea cu țara mamă, după ce Bucovina și Basarabia au făcut acest lucru tot în 1918 formând România Mare sau România interbelică, care a avut cea mai mare extindere teritorială din istoria României (295.641 km2).

Conform recensământului din 2011 principalul grup etnic îl formează românii, reprezentând 88,9% din numărul total al populației, urmat de maghiari 6,5%, apoi romii 3,3% și 1,3% alte minorități etnice (germani, ucraineni, lipoveni, turci, tătari, sârbi, slovaci, bulgari, croați, greci, ruteni, evrei, cehi, polonezi, italieni și armeni).

Capitala țării este București, are 1,9 milioane locuitori, este cel mai mare oraș al ei și al șaselea oraș din Uniunea Europeană după populație.

Limba oficială a României este limba română, ce aparține grupei limbilor romanice de est și este înrudită cu italiana, franceza, spaniola, portugheza, catalana și, mai departe, cu majoritatea limbilor europene.

Aproximativ 12 milioane este numărul românilor ori al persoanelor cu strămoși născuți în România care trăiesc în afara granițelor țării.

Religia principală este de confesiune creștin ortodoxă reprezentând 86,45% din populația țării conform aceluiași recensământ din 2011, alte comunități religioase fiind romano-catolicii (4,62%), reformații (3,19%), penticostalii (1,92%), românii uniți (0,8%), baptiștii (0,6%) și deși este un cult recunoscut oficial abia în anul 2000 dar care atrage din ce în ce mai mulți adepți în fiecare an, Martorii lui Iehova (aproximativ 0,26%).

În Dobrogea există și o minoritate islamică compusă majoritar din turci și tătari, credincioșii musulmani din România fiind în număr de circa 70.000 de persoane.

Germania este statul situat în Europa Centrală, forma statului fiind republica parlamentară. La 31 decembrie 2018 avea o populație de 83 milioane locuitori, are o suprafață de 357.578,17 km2 iar capitala țării este din 1990 din nou Berlin și avea la 31 decembrie 2017 3.613.495 locuitori.

Este stat fondator al Uniunii Europene și cel mai mare stat ca număr al populației de pe continentul european. Împreună cu alți 18 membri ai Uniunii Europene a format o uniune monetară, zona euro.

Republica Federală Germania este unul dintre cele mai influente state ale Europei și un important partener comercial la nivel global.

            Ziua națională oficială este 3 octombrie (Ziua unității germane), când în 1990 cele două state formate după al doilea război mondial, Republica Democrată Germană în Est, sub hegemonie sovietică, și Republica Federală Germană în Vest cu legături în Europa Occidentală se uneau, iar zidul din Berlin construit de autoritățile din Germania Democrată la 13 august 1961 care despărțea Berlinul de Est de Berlinul de Vest cădea fiind simbolul reântregirii nației germane.

            Limba oficială a Germaniei este germana, limba străină predată cel mai des în școlile din această țară fiind engleza, urmată de franceză, latină sau spaniolă. Rar se mai predau și rusa sau italiana.

            Germania este de ani buni țară de imigrație, în anul 2012 ocupând locul doi în lume cu cei mai mulți imigranți după Statele Unite ale Americii.

            În anul 2017 aproximativ 71,9 milioane de persoane (87,1% din numărul total al populației) aveau cetățenia germană, circa 18,9 milioane reprezentând 23% din populație erau de alte naționalități.

Dintre aceștia, în anul 2017, cel mai mare grup etnic îl constituiau turcii cu 1.483.515 persoane și o tendință în creștere deoarece de câțiva ani tot mai mulți cetățeni turci solicită cetățenia germană, 4,7 milioane de imigranți au venit din țările Uniunii Europene, cei mai numeroși fiind polonezii (866.855), italienii (643.065) și românii (622.780), de asemenea și numărul cetățenilor din fosta Iugoslavie și din spațiul fostelor republici sovietice a luat amploare începând cu anii 1990.

            2.184.410 oameni cu cetățenie asiatică locuiau în Germania în același an, dintre care 698.950 din Siria, 251.640 din Afganistan, 237.365 din Irak și 136.460 din China, dar și 539.385 oameni cu cetățenie africană ca și 271.425 cu cetățenie americană, dintre care 117.730 din Statele Unite.

            Aproximativ 59% din populația țării aparține unor confesiuni creștine: biserica romano-catolică 28,9% (în special în vestul și sudul Germaniei), biserica evanghelică 27,1% ( de obicei în nordul țării), alte biserici creștine cum ar fi cea ortodoxă și bisericile orientale vechi, Martorii lui Iehova, biserica apostolică nouă și bisericile libere însumând circa 3%.

Cam 37% din populație nu au confesiune.

            La sfârșitul anului 2015 trăiau aproximativ 4,5 milioane de musulmani în Germania, adică cam 5.5% din populație, peste jumătate având origini turce.

Între anii 2011 și 2015 au venit alți 1,2 milioane musulmani în țară.

            Uniunea budistă germană numără circa 270.000 budiști reprezentând 0,3% din populație.

            Aproximativ 200.000 de evrei trăiesc în țară însemnând 0,25% din numărul total al populației. După Franța și Marea Britanie Germania are cea mai mare comunitate evreiască din Europa.

            Ce au în comun cele două state din Uniunea Europeană o să vă întrebați. Simplu. Pe mine. Am avut șansa și privilegiul ca cetățean român să învăț și să muncesc în Germania. Am fost bine primit în această țară deși integrarea mea a fost destul de dificilă.

            Cu voia dumneavoastră doresc să îmi mărturisesc experiențele din cele două țări încercând să fac și comparațiile de rigoare.

Experiențele din Germania le consider utile și mai ales profunde pentru formarea mea umană și profesională viitoare.

Este o țară foarte curată, ospitalieră, în mare parte tolerantă cu numărul mare de cetățeni străini, cu toate că germanii așa cum bine se știe sunt mai reci și mai sobri. Sunt însă deosebit de harnici și de bine organizați, de disciplinați și extrem de punctuali. Au o conștiință a muncii ridicată și se dedică întru totul profesiilor lor. Sunt manierați, foarte politicoși dar nu excelează la capitolul simțul umorului. Trăiesc într-o țară care continuă să fie un model social, politic și economic de succes. Democrația, economia de piață, societatea civilizată de un înalt nivel tehnic și tehnologic încheie un tablou al unui stat care își respectă cetățenii și se îngrijește cu responsabilitate și devotament de toate aspectele din viața lor.

Lucruri care ne lipsesc nouă românilor și pe care le resimțim din plin în organizarea socială și administrativă, în lipsa de coeziune și viziune a actului guvernării și în funcționarea instituțiilor statului.

După 30 de ani de la evenimentele din 1989 încă nu avem infrastructura necesară dezvoltării țării, ne chinuim cu combaterea corupției care a luat amploare în ultimii ani, nu redresăm economia pentru că ne pleacă cetățenii activi în străinătate și nu reușim să atragem investiții substanțiale străine și nu facem progrese în funcționarea independenței și imparțialității justiției, supusă în ultimul timp unui asediu legislativ încercând s-o facă tolerantă la numeroasele infracțiuni politico-economice.

Suntem în continuare la fel de leneși, de neserioși și de haotici în organizare, arătăm carențe grave în manifestarea caracterului și comportamentului cu partenerii externi, dovedind lipsă de coloană vertebrală, onoare și demnitate și avem grijă să moară capra vecinului dacât să ne asumăm cu responsabilitate propriile fapte și acțiuni.

La fel de puține sunt și proiectele comunitare realizate pentru că nu știm (sau nu vrem) să devenim o mare și unită echipă și familie.

            Politicul își desconsideră și batjocorește permanent cetățenii, aceștia emigrând în număr tot mai mare și neglijând participarea la viața socială.

            Putem spune că avem două Românii, nu doar una urbană și una rurală, cum bine declara un fost prim-ministru, ci și o Românie a politicienilor și a celor ce îi slujesc, coruptă, arogantă și lipsită de cinste și onoare și una a oamenilor simpli, cetățeni onești, integri și morali.

            Nu am reușit să ne învingem defetismul, „calitate” incontestabil românească, văicărindu-ne și deplângând situația actuală, căutând tot timpul țapi ispășitori dar neândrăznind (încă) să ridicăm privirea din pământ și să visăm la viitor.

            Desigur că o comparație a celor două state pare hazardată, ținând cont de dimensiuni, istorie și cultură, având un fost imperiu și actualmente unul dintre motoarele economice mondiale, și o țară mică, în curs de dezvoltare, fiind mereu la cheremul marilor puteri și luptându-se în prezent cu stafiile unui sistem totalitar dezastruos.

            Și Germania a cunoscut înfrângerea și rușinea totale dar a renăscut de fiecare dată miraculos, folosindu-se de calitățile înnăscute ale poporului german la care am făcut referire, în primul rând disciplina și ordinea exemplare și respectul pentru reguli și legi, care în epoca modernă i-au adus însă și enorme deservicii.

            Cred că ați remarcat că am folosit cuvântul „pare” când am comparat cele două țări, deoarece ca orice român credincios patriei sale încă mai cred în revirimentul și renașterea României, stat cu certe valori umane și materiale.

Am dovedit acest lucru și în trecut, construind o Românie mândră de bogățiile și cultura sa, și cred că putem s-o facem din nou dacă renunțăm la defetism și învățăm să ne comportăm ca adevărați învingători.

            Închei exprimându-mi gratitudinea de a putea să trăiesc și să muncesc în aceste două frumoase țări, nutrind în același timp speranța că și în viitor vor putea să colaboreze și să se înfrățească mai bine pentru propășirea materială și spirituală a popoarelor lor. Și mai sper și mă rog ca bunul Dumnezeu să le ocrotească și să le binecuvânteze mai mult decât a făcut-o până în prezent.

de Mihai Tudor

Köln, 5.06.2019

Bibliografie:

-diferite articole de pe internet din colecția Wikipedia.

Viena
Categorii
Sens Giratoriu
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole