Fii ambasador pentru bujor in 15 MAI!

Manifest: bujorul românesc – floare națională sărbătorită pe 15 mai Dacă România ar fi o floare, ce ar fi? De la această întrebare a început o cercetare care a...
Viena

Manifest: bujorul românesc – floare națională sărbătorită pe 15 mai

Dacă România ar fi o floare, ce ar fi? De la această întrebare a început o cercetare care a fost finalizată în 2013 cu răspunsul bine argumentat în 110 pagini: bujorul românesc.

România are nevoie de o floare națională care să o reprezinte, iar bujorul și-a croit calea de-a lungul timpului în grădinile, casele și tradițiile noastre spre această titulatură de emblemă florală națională.

”Bujorul românesc este o emblemă florală care poate să vorbească simbolic despre România și despre români mai bine decât o facem noi prin cuvinte,” spune Cristina Dragna, unul dintre inițiatorii campaniei.

De ce este necesar să avem în mod oficial o floare naţională?

Regăsit în grădinile românilor, sărbătorit anual la festivaluri populare, elogiat în muzică, poezie, literatură, pictură, pe costumul popular și alte arte decorative, iubit si inclus in traditiile populare de la nastere la casatorie, purtat cu bucurie ca nume de botez, prezent in denumirile localitatilor sau drept simbol care evoca vitejia, curajul si jertfa pentru neam, bujorul este prezent în viața românilor atât fizic cât și la nivel simbolic de secole.

Propunerea ca bujorul să fie declarată floarea națională a României de câtre forul legislativ al țării se bazează pe date istorice, estetice, lingvistice, botanice, toponimice, etnologice și etnografice, pe nevoia de a avea o floare națională care să exprime identitatea noastră, alături de alte simboluri naționale dar și pe exemplul oferit de alte state care în mod oficial au ales o floare care să le reprezinte.

Noi suntem un popor iubitor de flori şi, cu toate acestea, nu avem încă, în mod oficial, o floare naţională. De-a lungul timpului au existat mai multe propuneri pentru alegerea unei flori naţionale, dar niciuna dintre propuneri nu a fost finalizată printr-un act legislativ care să oficializeze floarea naţională. Toate natiunile puternice, aproape toate țările lumii au una sau mai multe flori naţionale, reprezentative pentru arealul geografic sau pentru cultura şi tradiţiile lor: SUA au trandafirul care floare națională, fiecare stat având la rândul său o altă floare care îl definește și reprezintă; Ungaria, Olanda sau Turcia au ales laleaua; poporul japonez are cireșul ornamental; scoțienii au floarea de scaiete, iar canadienii au frunza de arțar drept “floare” națională, plasând-o chiar pe drapel.

15 mai – Ziua Bujorului

Din 2015, în fiecare an, în luna mai, când înfloresc bujorii, în ziua 15, bujorul românesc este sărbătorit. Comunitatea Bujorul Românesc organizează anual o campanie de conștientizare prin care promovează floarea ca element reprezentativ pentru cultura și tradiția românilor.

De-a lungul anilor, s-a alăturat, în promovarea bujorului românesc ca floare națională, companii care au expus bujorul în luna mai în diferite forme de activări, celebrități și persoane reprezentative pentru mediul din care fac parte care au devenit ambasadori pentru bujorul românesc.

Parteneri strategici care susțin acest demers : Comunitatea „La blouse roumaine” , Ministerul Apărarii Naționale, Asociatia Antreprenorilor în Domeniul Floristic, Confederatia Nationala pentru Antreprenoriat Feminin, Asociația Română pentru Protocol și Ceremonial, Stiloul Creativ și Asociatia Invictus.

Despre Comunitatea Bujorul Românesc

Comunitatea Bujorul Românesc / The Romanian Peony, a luat ființă în mai 2015, fiind inițiată de Cristina Turnagiu Dragna și Andreea Tănăsescu (“LA BLOUSE ROUMAINE”) pentru a susține studiile și propunerile mediului academic românesc care a început demersul de a declara Bujorul – Floare Naționala și Emblema florală a României.

Grupul de profesori și cercetători ai USAMV Bucureşti, Facultatea de Horticultură care au lansat la începutul lunii iunie 2013, în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture“, propunerea titularului disciplinei Floricultură, conf.univ.dr. Florin Toma, ca BUJORUL să fie proclamat oficial, de către statul roman, floarea naţională a României are peste 110 de pagini de argumente pentru alegerea BUJORULUI drept emblema florală națională.

Argumente:

DESPRE BUJORUL ROMANESC

Bujorii din speciile Paeonia Peregrina (de padure) si Paeonia Tenuifolia (de stapa) se afla pe Lista Rosie a plantelor superioare (flora spontana endemica rara, vulnerabila sau pe cale de disparitie) a Institutului de Biologie.

In Romania sunt intalnite cinci specii salbatice de bujori, doua rosii: bujori de padure si de stepa si alte trei varietati roz (Paeonia Mascula – bujorul de munte, Paeonia Oficinallis – varietatea banatica, Paeonia Daurica) si se cultiva trei specii: Paeonia Officinalis, Paeonia Lactiflora (originar din Chian) si Paeonia Suffruticosa (originar din China- specie arbustiva)

Pana in prezent sunt declarate 5 arii protejate a bujorilor salbatici – instituite de regula prin HG incadrate in categoria IV IUCN – rezervatie botanica, (IUCN Internationala Union for Conservation of Nature, are categorii de la I-VI, bujorii sunt incadrati in categ III – monument al naturii, arie restransa, protejarea unei formatiuni naturale deosebite ori categ IV – arie pentru managementul habitatelor si speciilor, arie restransa cu protejarea speciilor clar definite si actiuni de mentenanta si pastrarea starii de conservare ) cu management “aprobat si supravegheat” de Agentia Nationala pentru Arii Protejate

Rezervatiile naturale de tip floristic pana in mai 2020:

Zau de Campie – Mures, custode voluntar

Comana – Giurgiu , rezervatia Padina Tatarului din cadrul Parcului. Natural Comana

Troianu – Teleorman, custode Directia Silvica Alexandria, 71 ha,

Plenita – Dolj, 45,9 de ha de padure

Rezervatia de Bujori ai Academiei Romane – Stoicanesti, Olt, 45,9 ha

In afara acestor zone sunt si alte zone in care cresc salbatic bujori, ne-declarate, ne-protejate: Enisala-Tulcea, Muntii Macinului din Tulcea sunt Parc National dar nu au delimitata zona de protectie a bujorilor, in Bihor, in Galati – Padurea Breana Roscani in grija AJPS Galati nu are marcaje,etc

Românii au fost dintotdeauna un popor iubitor de flori şi, cu toate acestea, nu avem încă, în mod oficial, o floare naţională. De-a lungul timpului au existat mai multe propuneri pentru alegerea unei flori naţionale, dar nici una dintre propuneri nu a fost finalizată printr-un act legislativ care să oficializeze floarea naţională.

Toate natiunile puternice precum si aproape toate tarile lumii au una sau mai multe flori naţionale, reprezentative pentru arealul geografic sau pentru cultura şi tradiţiile lor (SUA au trandafirul care floare nationala, fiecare stat avand la randul sau o alta floare care il defineste si reprezinta, Ungaria, Olanda sau Turcia au ales laleaua, poporul japonez are ciresul ornamental, scotienii au floarea de scaiete, Franta irisul, Austria floarea de colt, Spania garoafa rosie iar canadienii au frunza de artar drept “floare” nationala plasand-o chiar pe drapel.)

Comunitatea Bujorul Romanesc, care reuneste acum aproape 11.000 de membri, a luat fiinta in mai 2015 (initiatori: Cristina Turnagiu Dragna si Andreea Tanasescu) pentru a sustine studiile si propunerile mediului academic romanesc ce a initiat demersul de a declara Bujorul Floare Nationala si Emblema florala a Romaniei

De ce este necesar să avem, în mod oficial o floare naţională? Pentru ca o emblema florala poate sa vorbeasca simbolic despre Romania si despre romani, mai bine decat o facem noi prin cuvinte. Propunerea ca bujorul sa fie declarata FLOAREA NATIONALA A ROMANIEI, de catre forul legislativ al tarii, se bazeaza pe date istorice, estetice, lingvistice, toponimice, etnologice si etnografice, pe nevoia de a avea o floare nationala care sa exprime identitatea noastra, alaturi de alte simboluri nationale dar si pe exemplul oferit de alte state care in mod oficial au ales o floare care sa le reprezinte.

Grupul de profesori si cercetatori ai USAMV Bucureşti, Facultatea de Horticultură au lansat la începutul lunii iunie 2013, în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture“, propunerea titularului disciplinei Floricultură, conf.univ.prof. dr. Florin Toma, ca BUJORUL să fie proclamat oficial, de către statul roman, floarea naţională a României. Pledoaria are peste 110 de pagini de argumente pentru alegerea BUJORULUI drept emblema florala nationala.

Cele mai importante argumente sunt :

PE SCURT ….

Creste spontan – sunt create deja unele rezervatii
Cultivat in curti pe tot teritoriul tarii, valente apotropaice
Potential biologic si ornamental, parcuri si gradini il includ in amenajari
Frumusetea florilor- preferate de mirese,
In traditia populara folosit la botez
Scop medicinal – radacina
In lingvistica – comparatie, atribute ca frumusete, putere, vigoare, sanatate dragostea pura (trandafirul virginelor)
Cultura (muzica populara, literatura, pictura, arta decorativa, design, arhitectura)
In onoarea sa sunt organizate festivaluri si sarbatori
Toponimie bogata (oameni, locuri, pasari, animale, alte plante si flori etc)
Floarea Eroilor- Cinstirea eroilor si veteranilor
Prezent in simbolistica traditionala pe tot teritoriul (flori rosii si flori rosii cu centrul galben)
PE LARG

I). în ţara noastră cresc spontan numeroase specii de bujor cu un mare potenţial biologic şi ornamental (Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. banatica) în rezervaţii protejate de lege ( Zau de Campie- Mures, Stoicanesti – Olt, Troianu- Teleorman, Plenita – Dolj, Comana – Giurgiu), izolat în pădurile din Dobrogea (între Tuzla şi Mangalia, Babadag, Niculiţel, Baia) si insular în Munţii Măcinului;

II) pe lângă speciile spontane, se întâlnesc şi specii cultivate într-o varietate însemnată de forme şi culori, mai exact 3 specii cultivate (paeonia Officinalis, Paeonia Lactiflora, Paeonia Suffructicosa) cu peste 130 de varietati identificate până în present
III) graţie frumuseţii plantelor (îndeosebi a florilor) şi a calităţilor lor biologice (perenitate, productivitate, flexibilitate tehnologică, adaptabilitate ecologică), plantele de bujor sunt aproape nelipsite din decorul parcurilor şi grădinilor publice;

IV) florile de bujor sunt foarte îndrăgite la nivelul întregii ţări, fiind extrem de des cultivate in gradinile si curtile romanilor pentru frumusetea si bogatia florilor, pentru mirosul incantator, pentru decorarea interioarelor sau in scop medicinal
V) bujorul este des intalnit ca subiect de apreciere şi comparaţie în tradiţiile poporului roman, pe intreg teritoriul sau istoric, in muzica, poezia, literatura, pictura, artele decorative, designul si arhitectura poporului roman, in toate asocierile bujorul semnificand frumusetea, sanatatea, vigoarea, tineretea sau sfiala.
VI) în cinstea bujorului se organizează anual festivaluri şi sărbători populare în mai multe si diferite zone ale ţării, pe intreg teritoriul Romaniei
VII) în conştiinţa poporului român, frumuseţea fizică şi spirituală sunt adesea asociate cu bujorul, fapt dovedit de utilizarea largă a numelui de Bujor şi a derivatelor sale la nume de familie, prenume, nume de localităţi, nume de străzi, nume de păsări şi animale etc ( statistica recentă arată că pentru 29.231 de persoane numele de familie este Bujor iar 69.355 de persoane au prenumele Bujor);

VIII) folclorul românesc abundă în cântece în care tema bujorului este prezentă in toate regiunile tarii (in special la inceputul versurilor, in comparatii sau în refrene, deseori când trebuie să se creeze o rimă cu cuvântul dor;

IX) tema bujorului este larg răspândită între semnele decorative sau reproduse pe covoarele tradiţionale, costume populare şi alte obiecte apartinant culturii traditionale sau de artizanat , extrem de frumoase, fapt ce dovedeşte aprecierea deosebită de care se bucură bujorul la nivel naţional din cele mai indepartate timpuri
X) pe lângă utilizarea ornamentală, bujorul este folosit în scop medicinal şi cosmetic (radacina de Paeonia Lactiflora).
XI) frumuseţea florilor de bujor si insemnatatea acordata acestuia de catre poporul roman face ca bujorul sa fie una dintre cele mai apreciate si dorite flori pentru a fi prezente alaturi de tanara familie in ziua nuntii si pentru realizarea buchetelor de mireasa şi a altor tipuri de aranjamente florale de excepţie;
XII) aceeasi frumusete dar si semnificatia data de cultura populara bujorului (frumusete, sanatate, vigoare, dragoste, implinire) face ca la baia de dupa botezul nou nascutilor sa fie folosite petale de bujori pentru a transmite catre copil toate calitatile plantei si florii de bujor

XIII) purpuriul inedit pe care varietatea Paeonia Peregrina (cunoscut in unele medii ca Var. Romanica) o are este asociat in traditia si cultura romaneasca in special cu puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul si sangele. De aceea Bujorul romanesc a fost adoptat de curand ca simbol de catre Ministerul Apararii pentru a comemora pe 29 aprilie si pe 11 noiembrie Ziua Veteranilor precum si pentru a onora Eroii căzuţi în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României.

Editor News National
Sursa: newsnational.ro

Viena
Categorii
ActualitateRomânia
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole