„Historia della Transilvania“ – o carte veche de aproape patru secole, la Biblioteca Judeţeană

Una din cărțile valoroase, atât din punct de vedere istoric, cât și din punct de vedere bibliofil, aflată la Secția Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu“ Argeș, este...
Viena

Una din cărțile valoroase, atât din punct de vedere istoric, cât și din punct de vedere bibliofil, aflată la Secția Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu“ Argeș, este „Historia della Transilvania“. Cu o vechime de 382 de ani, această carte a fost tipărită la Veneția, în anul 1638, sub titlul „Historia della Transilvania, raccolta dal cavalier Ciro Spontoni e registrata dal cavalier Ferdinando Donno“, Veneția, 1638 („Istoria Transilvaniei, redactată de cavaler Ciro Spontoni și înregistrată de cavaler Ferdinando Donno“, Veneția, 1638).
Din motive necunoscute, exemplarul nostru, aflat la Secţia Colecţii Speciale a Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu“ Argeş, a stat o perioadă în apă. După uscare, corpusul cărții a rămas puțin ondulat, dar hârtia de moară, de înaltă calitate – produsul Evului Mediu european – și cerneala, de asemenea, de calitate bună, nu s-au deteriorat, cartea neprezentând urme majore de degradare. Acest lucru arată nivelul la care ajunsese arta tipografică în Veneția în anul 1638.

„Historia della Transilvania“ sau cronica uciderii lui Mihai Viteazul

Această carte reprezintă, de fapt, cronica uciderii lui Mihai Viteazul. La 18 septembrie 1600, la bătălia de la Mirăslău, voievodul român este înfrânt de generalul Basta. Urmează o serie de înfrângeri ale voievodului român în lupta cu oastea polonă, Mihai fiind nevoit să ia drumul Vienei, în ianuarie 1601. În primăvara acestui an, Mihai apelează la împăratul Sfântului Imperiu Roman, Rudolf al II-lea, care mediază disputa cu generalul Basta. După intervenția împăratului, cei doi se împacă și primesc misiunea de a supune Transilvania, unde Sigismund Bathory revenise la domnie.
În 3/13 august 1601 are loc bătălia de la Guruslău (Gorăslău), unde forțele unite, ale lui Mihai și ale lui Basta, îl înfrâng pe Sigismund Bathory. Cu toate acestea, la 9/19 august, din ordinul lui Basta, Mihai Viteazul este ucis pe Câmpia Turzii.
După asasinarea domnitorului Ţării Româneşti și înfrângerea lui Sigismund Bathory, Basta ajunge comandant militar al Transilvaniei, dar cruzimea sa reuşește să atragă nemulțumirea generală. În 1604, Basta îi cheamă la Cluj pe nobilii unguri, prilej cu care îi pedepseşte pe unii dintre ei, cu sentinţa moarte prin spânzurare. Tot atunci, împăratul Rudolf al II-lea decide să-l recheme la Curtea sa şi astfel Transilvania scapă definitiv de Basta.
Retras din cariera militară, Giorgio Basta scrie câteva tratate militare, dar și „Memoriile“ sale, ce rămân sub formă de manuscris. După moartea sa, survenită la Praga, în 1607, manuscrisul a fost preluat, redactat și tipărit de cavalerul italian Ciro Spontoni, secretarul și omul de casă al generalului, sub titlul „Historia della Transilvania“.
Memoriile lui Basta, redactate de Spontoni, tipărite la Veneția în 1638, descriu episodul trist privitor la soarta capului lui Mihai Viteazul, din perspectiva rivalilor domnitorului Ţării Româneşti, denigrând vitejia şi măreţia voievodului unificator şi elogiind acţiunile meschine întreprinse de Basta, în urma cărora domnul muntean este ucis mişeleşte chiar de aliatul său.
Gabriela Tomescu

Sursa: jurnaluldearges.ro

Viena
Categorii
Cultură
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole