Interviu în exclusivitate cu doamna Natalia-Elena Intotero, fostul Ministru al Românilor de Pretutindeni, la sfârșit de mandat

1.    Care considerați că sunt cele mai importante nerealizări, atât la nivelul politicii de ansamblu, al managementului diferitelor activități, a relației cu Diaspora? Vă mulțumesc, în primul rând, pentru...
Viena

1.    Care considerați că sunt cele mai importante nerealizări, atât la nivelul politicii de ansamblu, al managementului diferitelor activități, a relației cu Diaspora?

Vă mulțumesc, în primul rând, pentru că ați fost un important partener al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, atât prin proiecte, cât și prin dialogul constructiv pe care l-am avut de fiecare dată. E un motiv în plus să accept cu bucurie invitația de a realiza acest interviu.

Finalul de mandat este, cu siguranță, un prilej de bilanț, dar fac cu sufletul greu acest bilanț pentru că, din păcate, în loc să fie extins ca buget și ca atribuții, acest minister încetează să existe. Spun din păcate pentru că vor avea de suferit peste 9 milioane de români din diaspora și din comunitățile istorice, români pentru care s-ar putea face mai mult, în sprijinul cărora se putea veni cu mai multe proiecte și acțiuni care de la an la an să fie mai numeroase, mai bine bugetate și mai eficiente.

Aici aș menționa poate cel mai important neajuns din activitatea ministerului: bugetul. Este adevărat că am reușit ca de la an la an să obținem un buget tot mai mare pentru a finanța proiectele asociațiilor românești și ale mass-media în limba română. În 2017, bugetul alocat pentru sprijinirea activităților românilor de Pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora a fost de 7.029.000 lei, în 2018 a crescut la 11.785.000 lei, iar în 2019, la 14.665.000 lei. Consider că sumele ar fi trebuit să fie mai mari, pentru a putea finanța mai multe proiecte și pentru a avea o cât mai mare reprezentare a numărului de români din cât mai multe țări.

M-aș fi bucurat să fi ajuns la un număr mai mare de conaționali din diaspora și din comunitățile istorice. Ca ministru pentru românii de pretutindeni, mi-am dorit să fiu alături de ei, să îi cunosc, să aflu direct de la ei cu ce dificultăți de confruntă și ce forme de sprijin și-ar dori din partea Guvernului României și din partea misiunilor diplomatice și consulare ale României. De aceea pentru mine a fost o prioritate să fiu prezentă în mijlocul comunităților de români de pretutindeni, atât în țările unde conaționalii noștri trăiesc în număr mare, cât și în țări foarte îndepărtate, precum Australia sau Statele Unite ale Americii.

Mi-am dorit foarte mult realizarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, pot spune însă că în perioada 2018-2019 s-au făcut cele mai multe demersuri pentru ca acest proiect să devină realitate. Am început cu lansarea muzeului în variantă virtuală, la Roma, în Italia, unde avem cea mai numeroasă comunitate românească din diaspora. Totodată, s-au făcut pași concreți pentru a identifica cel mai potrivit sediu pentru muzeu. Am avut discuții în acest sens cu conducerea Camerei Deputaților, a Senatului, a Muzeului de Artă Contemporană, a Primăriei Municipiului București, a Muzeului Satului. Pot spune că se ajunsese la o soluție, dar rămâne de văzut dacă următorul Executiv va acorda prioritate acestui proiect.

Mi-aș fi dorit, de asemenea, ca mediul asociativ românesc din străinătate să devină mai puternic și mai unit. Am însă încredere că s-au făcut pași importanți și că românii de pretutindeni vor reuși foarte curând să strângă rândurile, să lucreze cât mai mult împreună, să devină parteneri, iar asociațiile să realizeze proiecte comune. Prin această coagulare a mediului asociativ românesc, pentru care am pledat la fiecare întâlnire, la fiecare dialog, organizațiile românești vor fi mai puternice, iar proiectele lor comune vor avea altă anvergură și vor avea un impact extraordinar asupra comunităților în beneficiul cărora se fac proiectele.

2.    Cum apreciați nenumăratele nemulțumiri legate de jurizarea și derularea financiară a proiectelor pentru Diaspora ? Modul de analiză a dosarelor a fost transparent și corect ? Atunci de ce sunt multe ONG-uri nemulțumite/nelămurite de modul în care s-au acordat punctajele ? Nu ar fi fost mai corect dacă unele ONG-uri din Diaspora ar fi fost implicate în aceste activități ?

Sigur că totul poate fi îmbunătățit, că este loc de mai bine în orice activitate, în orice domeniu. Iar când există bunăvoință, dialog și, mai ales, când oamenii pun suflet în ceea ce fac, este imposibil ca rezultatele să nu se vadă. Acordarea de finanțări nerambursabile este, prin lege, una dintre principalele atribuții ale instituției pe care am avut onoarea să o conduc și am făcut eforturi, alături de colegii din minister, ca documentele și procedurile de finanțare să fie îmbunătățite și să respecte legea. De la an la an, Ghidul beneficiarului și Documentarul au fost puse în consultare publică și au fost modificate în așa fel încât să armonizeze cât mai bine litera legii și nevoile beneficiarilor.

Proiectele depuse pentru finanțare sunt evaluate de o comisie de profesioniști, iar criteriile de evaluare sunt publice, tocmai pentru ca cei care scriu proiecte să știe ce condiții trebuie să respecte pentru ca un proiect să fie eligibil. Toate aceste informații la care mă refer sunt disponibile pe site-ul www.mprp.gov.ro.

Comisia de evaluare a proiectelor, precum și criteriile pe baza cărora acestea sunt jurizate, sunt prevăzute în cuprinsul legii 321/2006 privind privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora.

Vreau să vă mai spun un lucru pe care îl consider foarte important, și anume că experții MRP s-au deplasat constant în state cu număr important de români și au derulat sesiuni de informare privind scrierea de proiecte, tocmai pentru a veni în întâmpinarea și în sprijinul celor care doresc să beneficieze de finanțările nerambursabile. Sesiuni de informare pe această temă au avut loc și la Forumul Românilor de Pretutindeni, eveniment pe care MRP l-a organizat anul acesta, în septembrie, și la care au participat peste 100 de conaționali din toate colțurile lumii. A existat o sesiune de întrebări și răspunsuri special dedicată acordării de finanțări nerambursabile, iar reprezentanții mediului asociativ românesc au avut ocazia să poarte un dialog transparent și deschis cu experții noștri. A fost o mare satisfacție să constat că la toate situațiile descrise s-au găsit rezolvări sau răspunsuri.

Nu contest că există și au existat nemulțumiri, dar vreau să vă asigur că evaluarea proiectelor s-a făcut cu legea în față și respectând normele din Ghid și din Documentar. Colegii care evaluează proiectele au o experiență bogată în acest domeniu, sunt oameni calificați, sunt profesioniști onești și imparțiali care își respectă munca și îi respectă pe cei care, deși nu mai trăiesc în România, doresc să facă, prin proiectele pe care le scriu, lucruri frumoase pentru România și pentru ceilalți români din străinătate. În ceea ce privește rezultatele evaluării, ele pot fi contestate în termenul legal. Mai mult, persoanele nemulțumite de rezultat pot transmite o solicitare către MRP și primesc centralizatorul punctajului acordat, precum și motivarea respingerii proiectului propus.

Mă întorc la ce spuneam la întrebarea dumneavoastră anterioară, referitor la buget. Pentru că, da, se ajunge și la situația ca unele proiecte să nu fie finanțate din considerente financiare. Bugetul alocat este unul redus în comparație cu numărul mare de cereri, așa că ținem cont și de prioritățile tematice și geografice pe care le anunțăm înainte de fiecare sesiune de finanțare. De exemplu, într-o sesiune sunt prioritare Educația și Cultura. În altă sesiune, Președinția Consiliului UE și Mass-media. Toate aceste priorități sunt publice, iar beneficiarii știu că se ia în vedere aprobarea celor care se pliază. Din păcate, uneori acest lucru se întâmplă în detrimentul altor proiecte care sunt bune, dar nu mai pot fi aprobate din lipsă de buget.

3. Sunteți mulțumită de informațiile cuprinse în site? De exemplu, la secțiunea „Comunități românești”, nu este nimic din Israel, alte asociații din Diaspora nu mai există de mult (ca și multe publicații), cu toate că la nivelul Ministerului există informații ample.

Site-ul MRP este actualizat pe măsura informațiilor care ne sunt trimise prin intermediul asociațiilor. În acest sens, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a făcut apel în mod constant către mediul asociativ în vederea transmiterii cât mai multor date, astfel încât să avem o imagine cât mai completă pe site-ul instituției. Din păcate, solicitărilor noastre nu au răspuns toate asociațiile, după cum corect ați constatat și dumneavoastră.

4. Oare doar 6 (șase) personalități din 6 țări, pot fi „surse de inspirație” în „Muzeul Românilor de pretutindeni” ? Și, din păcate, exemplele pot continua. 

În toate interviurile acordate, mesajul meu a fost acela că România trebuie să fie acolo unde există și un sigur român. Avem nevoie de unitate, avem nevoie să ne ajutăm, avem nevoie de o corectă reprezentare și avem nevoie să știm ce ne leagă inseparabil de România. Proiectul „Muzeul Românilor de Pretutindeni” a fost gândit în acest sens – o legătură de suflet cu România. Este un proiect în curs de actualizare, la care s-a muncit și pentru care trebuie să se muncească în continuare. Și acest proiect a fost rezultatul colaborării Ministerului pentru Românii de Pretutindeni cu mediul asociativ. Așadar, am lucrat în baza informațiilor transmise de către asociații.

În fiecare deplasare, fie că vorbim de Spania, Germania, Italia, Franța, Israel, Australia sau SUA, am întâlnit români care generează plus valoare în țările de adopție, și vă rog să mă credeți, nu sunt deloc puțini. Eu nu o să încetez niciodată să îi sprijin pe românii noștri de peste graniță, pentru că în orice colț de lume s-ar afla, ei sunt România.

Viorel Maier, Israel, membru A.J.R.P.N.B.

Viena
Categorii
InterviuIsraelRomânia
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole