Ion Pachia-Tatomirescu Corind-sorcova stelelor dalbe…

Ion Pachia-Tatomirescu Corind-sorcova stelelor dalbe… Cling-cling-cling: stele dalbe ning peste câmp cu grâne ce se ţin de brâne, peste hat cu dropii ce legară snopii, peste clăi de paie,...
Viena

Ion Pachia-Tatomirescu

Corind-sorcova stelelor dalbe…

Cling-cling-cling:
stele dalbe ning
peste câmp cu grâne
ce se ţin de brâne,
peste hat cu dropii
ce legară snopii,
peste clăi de paie,
peste muşuroaie –
case de soboli,
prin grădini de şcoli…!

Cling-cling-cling:
stele dalbe ning
peste pătuiege
proptite-n toiege,
sub căciuli de fân,
trase pân’ la sân…!

Cling-cling-cling:
stele dalbe ning
pe pătule lungi,
de unde râd drugi
cu dinţii de soare
către vrăbioare,
către vrăbioi
puşi pe tărăboi…!
Cling-cling-cling:
stele dalbe ning
în livezi de meri,
pe blănuri de jderi,
pe dealuri, pe râuri
ca albastre brâuri,
pe coline line,
cu Luna vecine,
pe Muntele Roşu,
unde şade Moşu’,
prin codri de fagi,
între raze dragi;
ninge-ntre stejari
cu luceferi mari;
ninge-adânc de munţi
printre brazi cărunţi,
pân’ la noi pe frunţi –
pini veveriţoşi,
glugi de eschimoşi…!
Noi,
pruncuţi de soi,
de luni şi de joi,
azi vă sorcovim,
flori înveselim –
florile dalbe
ni se-nsalbe;
dalbe, de zăpadă,
la Moş-Timp pe spadă;
dalbe, ori de-arnici,
dintre ţepi de-arici –
că şi Domnul-Soare
s-a dus să se-nsoare;
la mireasa Lunii,
se-adună lăstunii,
din gura fântânii…!
Cling-cling-cling:
stele dalbe ning
printre şoimi de aur,
pe-al timpului taur;
printre oameni harnici:
azi, vestiţi paharnici –
c-au în sărbătoare
comori de ninsoare –
o sfântă lucrare
de la Mândrul-Soare
ce de mult nunteşte
în munţi, după creste:
în palat de-aramă,
cu zâna din ramă;
în palat de-argint,
cu zâna de-alint;
în palatul cald
din munţi de smarald;
în palat de aur,
cu Fecioara-Faur;
în palat de sticlă,
cu zâna de pâclă…

Cling-cling-cling:
stele dalbe ning –
noi, ieduţi de soi,
de luni şi de joi,
sorcovim cu crini
Moşii de lumini,
Moşii de-anotimp,
Moşul-Soare-Timp,
pe Salmoş, Salmoşul
de-l cântă cocoşul:
„…cucurigu-rigu,
hai, de-alungă frigul…!“ –
şi pe moaşa-Luna
ce coace aluna;
şi moşii de tuci
de pun miez la nuci;
şi moşii din ruguri
ce torc miere-n struguri –
miere de albine,
miere de lumine…!

Cling-cling-cling:
stele dalbe ning
noi,
pruncuţi de soi,
de luni şi de joi,
sorcovim cu crini
moşii de lumini,
dar şi moşii noi
ce-au dus la zăvoi
albinele-n roi
s-avem faguri moi –
lor facem urare
în cuvinte rare,
în cuvinte sfinte:
ca brazii s-alinte,
ca brazii să-ndemne
pe-ale vremii semne…
Iar voi, moşi cinstiţi,
mulţi ani să trăiţi –
mulţi şi fericiţi…!

Sorcovim cu crini
moşii de lumini,
moşii noi, cinstiţi,
Daciei iubiţi,
în lume vestiţi;
moşii-nvăţători
din câmpul cu flori;
moşii-profesori
prin păduri-viori,
sădind raze-n crini
moşii de lumini,
moşii-medici-buni
ce vin din străbuni,
moşii-medici-mari
de vieţi făurari;
sorcovim cu crini
moşii de lumini,
moşii din uzine
dospind fierul bine,
dospind fierul-soare:
ca-n stele să zboare
porumbei de-azur,
de-anotimp mai pur,
de-anotimp senin
printre flori de in,
la moşi-ţesători
de cămăşi la nori,
la strungarii-moşi
printre cai focoşi –
cai de la maşini
hrăniţi cu lumini,
cai de crom
croiţi de Om,
caii de la Far
hrăniţi doar cu jar –
cibercai cu gânduri
ce sar peste grinduri,
peste falnici lei,
printre aprigi zmei –
caii năzdrăvani
ce rumegă ani,
cai ce trec prin veacuri,
neatinşi de fleacuri…!
Sorcovim cu crini
moşii din lumini:
mulţi ani să trăiţi,
în pace-nfloriţi
ca macii în grâu,
cu lumini la brâu,
cu lumina-n gene,
picurând în pene
litere de aur
ca solzi de balaur,
sub ochi de azur,
la ied trubadur,
sub ochii ca mura
înflorind răsura…!
Fie: rod curat
precum aţi visat;
glasuri cristaline
de izvoare line;
peste casă –
avrămeasă;
în joc –
busuioc;
în trifoi –
iepuroi…!
Livezile
s-adune amiezile:
prune aurii
în sân la copii;
curgă dintre sfere
purpura, în mere –
ca la paji
în obraji,
ca-n bujori
aprinşi de zori…!
Perele
umple ungherele !
Nucile
s-adune curcile
şi curcanii
barosanii !
Fie: podgorii
cu must la prigorii;
în plai, grajduri mari
cu armăsari;
pe izlazuri, groase
vaci lăptoase…!
Purceii
să-ntreacă leii !
Oile lânoase
fie mătăsoase !
Să umbrească glia
spic cât ciocârlia !
Sub aripi de păduri,
crească semănături !
Ciuperci cât banii
să-ncânte tufanii !
Fie mânătărcile
cât bărcile !
Gleznele
să frângă beznele !
Fierul
să străbată cerul
şi s-aducă ploi
pentru altoi !
Omul
să-mblânzeasc-atomul…!
Fie lanuri
de-mplinite planuri –
lanuri de lumină,
Dacia-grădină…!

Cling-cling-cling:
stele dalbe ning
cu flori de castani:,
La mulţi ani…!
Cling-cling-cling:
stele dalbe ning
flori de meri cinstiţi:
Mulţi ani fericiţi…!

Sorcovirăm azi,
noi, pruncuţii-brazi…! *

_________________

* Distinsul Receptor poate afla prima variantă publicată a Corind-sorcovei stelelor dalbe… atât în volumul de versuri pentru copii, de Ion Pachia-Tatomirescu, Stelele dalbe… dintr-o „Colindă la Timişoara în Decembrie Însângerat la anul 1989“, Timişoara, Editura Aethicus, 1998, pp. 7 ‒17, cât şi în revista online, Confluenţe literare (ISSN 2359-7593, directori-fondatori: Octavian Lupu / Bucureşti şi George Roca / Australia), anul al IX-lea, ediţia nr. 2925, joi, 3 ianuarie, 2019 ‒ cf. http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1546467561.html .

Viena
Categorii
Cultură
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole