La ce probleme sa se astepte angajatorii odata cu incetarea starii de urgenta

Sursa foto: www.pexels.com Confruntati cu dificultatile economice din ultimele 2 luni, multi angajatori au suspendat pur si simplu contractele de munca ale angajatilor lor pe motiv de forta majora,...
Viena

Sursa foto: www.pexels.com
Confruntati cu dificultatile economice din ultimele 2 luni, multi angajatori au suspendat pur si simplu contractele de munca ale angajatilor lor pe motiv de forta majora, scapand astfel dintr-un foc de plata salariilor sau a indemnizatiilor de somaj tehnic. Dar cat de legala este o asemenea masura? ITM-ul va face cu siguranta verificari.

La prima vedere, n-ar fi nicio problema, masura pare a fi acoperita de lege. Art. 50 lit. f) din Codul muncii spune ca, intr-adevar, contractul de munca se suspenda de drept in caz de forta majora, iar starea de urgenta din contetextul pandemiei este un astfel de caz.

Mai precis, forta majora este definita de art. 1.351 alin. (1) din Codul civil ca fiind orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil. Si situatia creata de pericolul coronavirus indeplineste aceste conditii: este un eveniment extern (nu are legatura cu actiunea, inactiunea angajatorului sau a salariatului), imprevizibil (nu era posibila prevederea lui), absolut invincibil si inevitabil.

In realitate insa, lucrurile sunt mai subtile. Nu se poate considera, cu caracter general, ca pandemia de coronavirus a reprezentat forta majora in toate cazurile intalnite in ultimele 2 luni si ca ea ar fi trebuit sa determine automat suspendarea tuturor contractelor de munca. Situatia trebuie analizata de la caz la caz, deoarece nu toate firmele au fost afectate in egala masura. Regula de baza aici este ca trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre pandemie si imposibilitatea de continuare a raporturilor de munca.

Iata un exemplu clar de forta majora:
salariatii navetisti ai unei firme se afla in imposibilitatea de a se deplasa la locul de munca, pentru ca serviciul de maxi-taxi pe care il foloseau a fost interzis de autoritati (nu este posibila respectarea regulilor de distantare sociala).

Angajatorul nu poate dispune intrarea lor in somaj tehnic, pentru ca activitatea firmei se desfasoara in continuare, ca urmare aici intervine forta majora si contractele de munca se suspenda in temeiul art. 50 lit. f) din Codul muncii. Salariatii nu vor raspunde disciplinar pentru neprezentarea la locul de munca, dar nici nu vor fi platiti pe durata cat se afla in imposibilitatea de a-si executa atributiile de serviciu.

Atentie!
Forta majora trebuie dovedita. Mai precis, trebuie probat modul in care pandemia afecteaza in mod direct firma. Asadar, angajatorul nu poate decide pur si simplu ca, urmare a pandemiei, contractele de munca se suspenda. Pentru a putea fi invocata forta majora, este necesar ca firma sa isi intrerupa activitatea ca o consecinta a unei masuri de limitare a efectelor pandemiei, adoptate prin act normativ.

Facem aceste precizari deoarece e foarte posibil ca in urmatoarele saptamani sa apara actiuni de contestare a suspendarii CIM-urilor pentru forta majora. Angajatorii care se vor afla intr-o astfel de situatie trebuie sa stie ca instantele vor face o analiza de la caz la caz a incidentei pandemiei asupra firmelor lor si, mai departe, asupra contractelor de munca suspendate.

De remarcat ca, spre deosebire de ipoteza somajului tehnic, in cazul suspendarii contractelor pentru forta majora salariatii nu beneficiaza de nicio indemnizatie. Si, o ultima observatie, forta majora duce doar la suspendarea contractului de munca, nu la incetarea lui.

https://www.manager.ro/articole/companii-si-firme-34/la-ce-probleme-sa-se-astepte-angajatorii-odata-cu-incetarea-starii-de-urgenta-103815.html
Sursa: manager.ro
de Mihai Balescu
Editorialist Manager.ro

Viena
Categorii
EconomieRomânia
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole