Lansarea volumului „CHIȘINĂU – Evocări interbelice” a avut loc la Iași

Sâmbătă, 15 iunie 2019, într-o zi extrem de călduroasă, tazele soarelui au ajuns până în Sala „Ştefan Procopiu” de la parterul Palatului Culturii din Iaşi, acolo unde a fost...
Viena

Sâmbătă, 15 iunie 2019, într-o zi extrem de călduroasă, tazele soarelui au ajuns până în Sala „Ştefan Procopiu” de la parterul Palatului Culturii din Iaşi, acolo unde a fost prezentată o carte… fierbinte, care se numeşte „Chişinău – Evocări interbelice”. Volumul, editat la „Eikon” din Buucreşti, sub semnătura conf. univ. dr. Diana Vrabie, originară din Basarabia, este unul extrem de interesant, el fiind de fapt o antologie a celor petrecute în stânga Prutului, în anii din urmă ai secolului trecut.
La masa prezidiului au luat loc prof.univ.dr. Gheorghe Iacob (istoric), dr. Liviu Antonesei  (scriitor), autoarea Diana Vrabie, dr.  Gabriel Mardare (eseist şi traducător) şi Alexandru Corduneanu (scriitor), manifestarea fiind moderată de prof.univ.dr. Nicu Gavriluţă, sociolog, antropolog şi eseist.
După cuvântul de deschidere rostit de Rodica Rodean, preşedintele Asociaţiei Universul Prieteniei Iaşi şi unul dintre organizatori, alături de Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural Chişinău (Republica Moldova), editura „Eikon” Bucureşti şi Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi – Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procpiu”, moderatorul Nicu Gavriluţă a dat cuvântul actriţei Ina Paladi, care a lecturat un fragment din cartea supusă dezbaterii publice.
În continuare, am consemnat următoarele elemente principale din cadrul luărilor la cuvânt:
– Gheorghe Iacob: „Prezentarea mea va fi una în manieră didactică, pe mai multe puncte. Fără doar şi poate, Basarabia este o parte a Moldovei, iar Chişinăul este un oraş mai mare decât Iaşul. Basarabia este o miză strategică, se doreşte un anumit model în Basarabia, care trebuie apoi exportat. Basarabenii care au făcut teologia la Iaşi s-au întpors apoi acasă şi s-au dus la biserica rusă. Autoarea Diana Vrabie este şi frumoasă şi inteligentă şi harnică! Felicitări!”;
– Liviu Antonesei: „Este o carte frumoasă editată de Valentin Ajder. Proiectul este mai mare decât cartea, care este deja importantă. Doresc ca Diana Vrabie să meargă mai departe cu relatările”;
– Gabriel Mardare: „Propun o analiză spectrală. Cartea este o imagine a imperiului”;
– Alexandru Corduneanu (Un intelectual român de peste Prut, cum l-a numit moderatorul Nicu Gavriluţă): „Au apărut patru volume al identităţii Chişinăului, acesta este al patrulea. Deşi Chişinăul ni se pare departe, el este mai aproape decât Bucureştiul sau Timişoara! Vreau să-l repunem în drepturi. În 1918, Chişinăul era cea mai analfabetizată zonă, doar 19 % cunoşteau carte. A fost un genocid cultural în secolul al XIX-lea pentru Chişinău. În perioada interbelică, procentul celor care ştiau carte însă s-a triplat! La Chişinău, populaţia avea în componenţa ei un procent de 50 % evrei. Apoi, populaţia moldovenească era majoritară, cu puţin sub 60 %. Gala Galaction a tradus Biblia de la Chişinău. În final, vreau să vă invit la Chişinău, pe 17 şi 18 octombrie, la o serie de conferinţe care vor fi găzduite de Muzeul de Artă”.
„Antologia cuprinde o selecţie de peste 60 de texte, mărturii ale unei realităţi edilitar-culturale și tot atâtea reflexe (auto) imagologice sugestive. Textele antologate au fost extrase din ziare şi reviste interbelice, de circulaţie extinsă sau mai redusă, ori din volume, în mare parte nereeditate sau mai greu reparabile pentru cititorul comun”, a comentat autoarea Diana Vrabie, care a mai menţionat: „Mulţumesc oamenilor din prezidiu şi din sală pentru că au venit aici, la această lansare de carte. Mulţumesc lui Valentin Ajder şi „Eikon” pentru editatreea volumului, mulţumesc lui Ina Paladi şi lui Nelu Vârlan. Am făcut o carte de publicistică. Am încercat să lucrăm cu texte inedite, la concurenţă cu Liviu Papuc, dar cu care ne-am ajutat reciproc. Antologia noastră poate deveni un instrument de lucru pentru cei care vor sp afle lucruri noi despre Chişinău”.
Din rândul spectatorilor a mai vorbit pe tema dată dr. Victor Bejan, iar în primul rând al publicului s-a aflau şi prof. Mihai Zaborilă (92 ani), care a oferit celor din prezidiu cartea sa despre George Enescu.
DAN TEODORESCU

Viena
Categorii
Sens Giratoriu
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole