M-am regăsit într-o oază de poezie : Interviu cu scriitoarea Elena Cesar von Sachse

Liliana Moldovan : Sunteți, probabil, singura scriitoare din Nürnberg îndrăgostită de literatura pentru copii. Câte cărți pentru copii ați publicat de la momentul debutului și până în prezent? Înșirați,...
Viena

Liliana Moldovan

Liliana Moldovan : Sunteți, probabil, singura scriitoare din Nürnberg îndrăgostită de literatura pentru copii. Câte cărți pentru copii ați publicat de la momentul debutului și până în prezent? Înșirați, vă rog, câteva din volumele care vă sunt cel mai dragi!

Elena Cesar von Sachse : Deși, mi se pare interesantă ideea, că aș fi singura scriitoare din Nürnberg, care scrie în limba română, literatură pentru copii, mă bucur să constat că așa este. Am început să scriu cu mult entuziasm încă din anul 2003 când am debutat cu cartea de povești „Țara Fericirii,” pentru care în 2005 am luat premiul special al juriului la „Festivalul Liviu Rebreanu” din Bistrița Năsăud. Ulterior în anii care au urmat, între 2006-2015 am reușit să editez la „Editura Ecou Transilvan”, 6 povești din cartea mea de debut, fiecare poveste având, de data asta, minunate desene, viu colorate, realizate de artista Carmen Lugojan din Arad. Apoi au urmat alte cărți scurte ca : „Legendele Nürnbergului”, „Grădina bunicului”, „Inorogul din vis”, „Povești cu litere”.

Elena Cesar von Sachse

Am scris romane pentru copii și tineret : „În țara poveștilor străbune”, 2016; Cămașa purpurie”, 2015; Fantoma Scutierului, 2016; „Jurământul Tainic”, 2021. Preocupările mele s-au îndreptat și spre scrierea unor volume de proză scurtă destinate lecturii adulților : „Călătoria și alte povestiri” , „Rețete culinare pentru gusturi literare”, 2014.
Povestirile mele sunt incluse în diferite antologii: „Povestea lui Șugubeață” în „Cartea mea fermecată”, Irina Petraș (ed.), (2009); „Față și revers” și „Martorul”în „Antologia prozei scurte transilvane actuale”, Ovidiu Pecican (ed.), (2010); „De ce?” și „Ascunzătoarea din perete” în „Scripta Manent”, Elena Rodica Lupu (ed.), (2013).
Dintre cărțile pe care le-am publicat, „Cămașa purpurie” a fost tradusă în limba germană sub titlul „Das purpurrote Hemd” și a apărut în 20018, la United-P.C. Verlag, Neckenmark (Östereich) și München (Deutschland).


L.M. : Perioada prin care trece omenirea și mă refer la Pandemia care a început în 2020, a oferit scriitorilor posibilitatea de a evada în brațele creației. Astfel, obligați să se retragă din viața socială, mulți scriitori au dat frâu liber inspirației și au început să scrie. Cum s-a contretizat în cazul dvs. această relație dintre pandemie și creație?
E.C. von Sachse : Chiar în timpul acestei pandemii am început să repovestesc „Contele de Monte Cristo” la care am lucrat un an si jumătate. După ce am terminat manuscrisul iar criza de după pandemie, și-a arătat colții, editura pentru care am lucrat, nu mai avea fonduri, așa că acum încerc să găsesc o altă editură care să îmi accepte cartea.


L.M. : Ce ne puteți spune despre pasiunea dvs. pentru muzică?
E.C. von Sachse : Pasiunea pentru muzică a rămas adânc înrădăcinată în sufletul meu, dar pentru că totul costă și eu am devenit pensionară, am renunțat să mai compun. Totuși am realizat alături de fratele meu Femmig Constantin, mai multe clipuri pe care le-am postat pe You Tube.
L.M. : Spuneți-ne, vă rog, de cât timp trăiți în Germania și care este relația dvs. Agenția de Presă AȘII ROMÂNI dar și cu Centrul Cultural Româno-German „Dumitru Prunariu”?
E.C. von Sachse : În Germania trăiesc de 34 de ani, iar relația mea cu Agenția de Presă Așii Români a fost destul de strânsă, mai puțin cea cu Centru Cultural Româno-German, unde am ajuns mai rar, deoarece de 10 ani m-am mutat din Nürnberg și nu mai pot conduce mașina, datorită ochilor. Dar țin legatura prin Internet și Facebook cu doamna Ionela van Rees Zota și alți colaboratori de la acest Centru.

L.M. : Ce proiecte literare sau muzicale doriți să realizați în viitor?
E.C. von Sachse : Cu muzica, așa cum v-am mărturisit, m-am oprit, însă, nu și de scris. Acum lucrez la a doua carte de povestiri intitulată „Destine.” Tot împreună cu fratele meu Femmig, am început să realizăm clipuri pentru You Tube, poate chiar și CD-uri, poveștile sunt citite de mine și sunt însoțile de fotografii frumoase care urmăresc întreaga poveste lecturată. Fragmentele citite fac parte din ultima mea carte de povești intitulată „POVESTI CU LITERE”. Deci, după cum puteți observa, mereu apare ceva nou în viața noastră care ne dă elan și ne susține bucuria de-a încerca ceva inedit.
Tot așa este și cu literatura. Scriu din plăcerea de-a inventa situații, personaje, întâmplări imaginare, în acest fel îmi umplu viața de frumos, vise și de încântare. Desigur, nu voi renunța niciodată la această frumoasă pasiune, cel puțin atâta timp cât sufletul meu are ce dărui cititorului.

Liliana Moldovan/UZPR

Viena
Categorii
Exclusiv
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole