M-aş bucura dacă oamenii, citind lirica mea, ar gravita între Dumnezeu şi Neamul Românesc!

Interviu cu Costel Neacşu REPERE BIO-BIBLIOGRAFICE S-a născut la 6 iulie 1967. Părinţii săi, ţărani, se numesc Petre şi Maria. A absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii...
Viena
Costel NEACȘU

Interviu cu Costel Neacşu

REPERE BIO-BIBLIOGRAFICE

S-a născut la 6 iulie 1967. Părinţii săi, ţărani, se numesc Petre şi Maria.

A absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai”, între anii 1991-1996, în Cluj-Napoca; Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Lucian Blaga”, între anii 2001-2006 în Sibiu.

Activitatea profesională: profesor de Istorie-Ştiinţe Socio-Umane la Liceul Agricol din Iernut (1998-99), la Liceul Teoretic „Samuil Micu” din oraşul Sărmaşu, judeţul Mureş (din 1999 până azi).

Activitatea publicistică. A debutat în 1983 în Revista de ştiinţă şi tehnică „Magazin” (cel mai publicat rebusist între anii 1983-1991).

Cărţi publicate:  „O enigmă care împlineşte şapte ani”: Timişoara 1989-1996”, volum colectiv, Fundaţia Academia Civică, 1997;

Autor: „Mâna Domnului”, în două ediţii, 2005 şi 2006; „Religiozitatea revoluţiei române din Decembrie 1989”, 2007; „Mărturisitorii lui Dumnezeu”, 2008; „Donatori şi ctitori români în Sfântul Munte Athos”, 2008, „Sfârşitul lumii”, 2009; „Omul la Înfricoşătoarea Judecată”, 2012; „Catalogul personalităţilor”, 2012; „Invitaţie la normalitate”, 2013; „România în flăcări”, 2015;  „Ieşi, mândruţ-o, la fereastră”, 2017; „Amăgirile şarpelui milenar”, 2018; „Eroii şi martirii Ortodoxiei din toate timpurile şi neamurile”, 2018. 

Co-autor: „Cu tine în rai” , 2010; „Şoapte cu aripi de înger”, 2011; „Ţipăt în tăceri de heruvimi”,  2014; „Zori în amurg”, 2015.

  Publicist în presa scrisă, centrală şi teritorială: „România liberă”, „Magazin”, Almanahul „Academia Caţavencu” (1996), „Oltul”, „Linia întâi” din Olt, „Mesagerul de Vâlcea”, „Ziarul Văii Jiului”, „Luduşeanul”, „Opinia mureşeană” (director Mircea Răchită), „24 de ore mureşene”. De 12 ani, este colaborator al ziarului mureşean „Cuvântul liber” (redactor şef Lazăr Lădariu), dar şi redactor al săptămânalului „Linia întâi” din Olt (redactor şef Dumitru Sârghie); editorialist la ziarul „Star sibian” (director Daniel Supţirelu); „Justiţiarul Naţional” (director M.A. Marinescu) etc.

Costel Neacşu a fost  citat frecvent, ca sursă documentară, în cartea „Revoluţia română din Decembrie 1989”, apărută în versiune românească în 2006, la ed. Humanitas (scrisă de cercetătorul englez Peter Siani-Davies, profesor conferenţiar, director al Centrului de Studii Sud-Est europene la Universitatea din Londra). Este nominalizat în două antologii literare, apărute în anii 2011 şi 2012, la editura Muşatinia din Roman. De asemenea, i s-a făcut receptare critică de către Mariana Cristescu, în „Cuvântul liber” de sâmbătă, 31 iulie 2010, la pagina de „Cultură şi Artă”. Receptarea se regăseşte şi în volumul „Trandafirii deşertului”, scris tot de Mariana Cristescu, apărut la ed. Nico din Târgu Mureş, în 2011. În comentariul său la această carte, prof. dr. Valentin Marica subliniază rolul lui Costel Neacşu în peisajul poeziei mureşene. Este membru în Liga Scriitorilor din România şi în Uniunea Ziariştilor Profesionişti. A fost consilier parlamentar (legislatura 2012-2016).

Premii literare:

Marele Premiu al Festivalului de poezie religioasă „Credo”, ed.XI-a, 2011, Tg.Mureş (preşedinte Nicolae Băciuţ);

Premiul Festivalului la Concursul de poezie „Romulus Guga”, ed.XIX-a, 2011, pentru volumul „Şoapte cu aripi de înger” (preşedinte Nicolae Băciuţ);

Menţiune la Concursul Naţional de Poezie „Pe aripi de dor domnesc”, ed. IV-a, Domneşti-Argeş, 28 aug.2011 (preşedinte lect. univ. dr. Sorin Mazilescu), organizat de fundaţia „Petre Ionescu-Muşcel”;

Premiul Ligii Scriitorilor Români de Pretutindeni, în martie 2012, pentru cartea „Şoapte cu aripi de înger” (preşedinte Alexandru Ţene, membru corespondent al Academiei Româno-Americane);

Medalia „Notre Respect – Ambasador 2011” a Trustului de Presă „Ambasador”, la Gala Premiilor Naţionale ed. a XVIII-a, Tg.Mureş, la 27 ian. 2012 (prof. Romeo Soare, director general; prof. univ. dr. Ioan Nicolaescu, preşedintele juriului):

Premiul I la Concursul Naţional de Literatură, Secţiunea Eseu, organizat la Ipoteşti, în 16 august 2012, de către revista de literatură „Dor de dor” (redactor-şef Marin Toma, preşedintele juriului Nicolae Rotaru), în colaborare cu Consiliul Judeţean Botoşani şi Memorialul „Mihai Eminescu”;

Premiul Ligii Scriitorilor Români de Pretutindeni, în feb. 2013, pentru cartea „Omul la Înfricoşătoarea Judecată” (la Secţiunea Spiritualitate).

Liliana Moldovan (L.M.) : – Parcurgând biografia dumneavoastră am observat că aţi desfăşurat o bogată activitate publicistică şi aţi colaborat cu diverse ziare ori reviste de specialitate. În ce direcţie credeţi că se îndreaptă apetitul publicului pentru presa scrisă şi ce şanse de supravieţuire mai are presa tipărită în contextul expansiunii necontrolate a jurnalelor online?

Costel Neacşu (C.N.) : – Dacă în secolul XVIII un adevărat cetăţean era doar bine informat şi capabil să judece după capul său, în Era Digitală de astăzi asistăm la un proces diabolic de falsificare a realităţii, iniţiat de o mână de „supraveghetori în masă” care printr-o cruntă şi nemaipomenită batjocorire a voinţei popoarelor are ca scop fundamental să ne transforme pe toţi într-un homo globalus (nişte schimonosiţi ai sorţii), să destabilizeze naţiunile, să uzurpe regulile şi să ne „seteze” creierele transformându-ne în unelte ale unei Lumi Noi.

Pervertirea publicului la noul sistem de valori  se face deja cu atâta virulenţă manipulatoare încât, stimată doamnă, informaţiile toxice sunt şi vor fi la mare trecere (într-o lume deliberat îndobitocită) indiferent că le „serveşti” în presa print sau online. Deocamdată, în plin elan de a fi seduşi cu iluziile „raiului pământesc” încă există o mână de solitari ai discernământului atitudinal : istoricul Corvin Lupu, teologul Mihai Valică, demnitarul Gelu Vişan, patriotul Dan Tanasă, avocatul Aurelian Pavelescu, ziariştii : fraţii Roncea, Marius Albin Marinescu, etc.!

L.M. : – O dată cu schimbările intervenite în mass-media s-a modificat, cum este şi firesc, conduita diseminării şi receptării informaţiilor istorice.  Cum sunt percepute mesajele istorice către tineri? Ce e nou în istoriografia românească actuală?

C.N. : – Generaţia tânără, după trei decenii de la executarea mai degrabă a României, decât a lui Ceauşescu, a fost, pur şi simplu,  „spălată pe creier” prin manuale „sorosiste”, antiromâneşti, globaliste. Gândirea naţională ne-a fost metodic „arestată”, de pildă prin Legea 217 din 2015, de către sclavii Serviciilor Secrete, adică politicienii!

Mi-aţi pus întrebarea : ce este nou în istoriografia românească? Dar tare m-aş bucura să vă dea un răspuns  acei istorici şi ziarişti „târâţi” prin tribunale pentru scrierile lor, unii dintre ei chiar văzându-şi cărţile interzise şi date la topitorie.

L.M.: – O analiză similară se poate face şi în privinţa reacţiei elevilor faţă de cărţi şi lectură. Din perspectiva omului de la catedră, cum vedeţi relaţia lor cu cărţile şi cu bibliotecile?

C.N.: – Numărul elevilor şi studenţilor pasionaţi de lectură, de a-şi salva intelectul de cei care vor să le controleze mintea, scade în mod dramatic, şi, aici e aici,  o parte din vină o avem şi noi, profesorii şi ziariştii. Eu mulţumesc lui Dumnezeu că l-am cunoscut pe un licean sărmăşan de toată isprava , Raul-Vasile Raţiu, cu care am lucrat zeci de ore pentru a realiza filmul „Tratatul de la Trainon”. Căutaţi-l pe You Tube!

L.M. : – Dacă scopul jurnalismului este acela de a informa publicul, poezia are rolul de a sensibiliza şi se adresează inimii omului. Când şi cum s-a produs, pentru dumneavoastră, trecerea din zona discursului istoric, specific omului de ştiinţă, spre sfera discursul liric şi spre imprevizibilul univers al poeziei? Ce rol a jucat Catinca Neacşu în acest context?

C.N.: – Mi-am dat seama, după mii şi mii de ore petrecute în starea specială pe care ţi-o dă universul infinit al colii albe de hârtie, că toate ştiinţele şi artele pot fi combinate magistral, de gândirea omenească,  numai dacă ai conştiinţa conlucrării cu harul lui Dumnezeu şi îndrăzneala de a-ţi asuma existenţial lumea pură a poeziei.

M-a dus pe acest tărâm fiica mea, Catinca, prin publicarea unei poezii în ziarul „Luduşeanul”! Ulterior, am editat împreună 2 cărţi de poezii şi vă pot spune că, de acest gen literar, nu te poţi apropia oricând şi oricum. Mulţumesc lui Dumnezeu că, prin ea, am înţeles şi mai bine cugetarea omului de ştiinţă Pascal : „Inima are raţiuni, pe care raţiunea nu le înţelege…”

L.M. : – Care este mesajul central al versurilor pe care le compuneţi?

C.N. : – M-aş bucura dacă oamenii, citind (şi) printre rânduri lirica mea, ar gravita fericiţi pe orbita „trasată” nouă de filosoful Ţuţea : Între Dumnezeu şi Neamul Românesc!

L.M. : – În legătură cu talentul literar, vocea lui se face auzită, pentru dumneavoastră, în momentele de tristeţe sau de bucurie, în clipele de deznădejde sau în ceasurile de speranţă?

C.N. : – Talanţii lui Dumnezeu pot fi lucraţi şi în tristeţe şi în bucurie. Undeva, căci nu degeaba ni s-a spus dumnezeieşte „Bucuraţi-vă pururea”, există o bucurie a tristeţii şi o tristeţe a bucuriei.

L.M. : – Ce speranţe alocaţi societăţii actuale? Mai are omenirea şanse de resuscitare etică şi culturală?

C.N. : – Nu! Omenirea, profetic, se va lepăda de Credinţă şi de toate valorile adiacente! Dar martirii lui Hristos, din Biserica Ortodoxă, vor exista până la sfârşitul veacurilor! Şi vor străluci ca soarele pe cer!

Liliana Moldovan

Viena
Categorii
Exclusiv
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole