Mâine începe pelerinajul tradițional la Iași de sărbătoarea Sfintei Parascheva. Încalcă restricțiile libertatea religioasă? Ce spune reprezentantul României în panelul de specialitate de la OSCE

Mâine începe pelerinajul tradițional la Iași de sărbătoarea Sfintei Parascheva. Încalcă restricțiile libertatea religioasă? Ce spune reprezentantul României în panelul de specialitate de la OSCE Catalin Raiu Foto: Hotnews...
Viena

Mâine începe pelerinajul tradițional la Iași de sărbătoarea Sfintei Parascheva. Încalcă restricțiile libertatea religioasă? Ce spune reprezentantul României în panelul de specialitate de la OSCE

Catalin Raiu Foto: Hotnews
Pe de-o parte avem decizia Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care a decis că în perioada următoare se vor interzice pelerinajele, cel mai apropiat fiind cel anual de la Iași, de sărbătoarea Sfintei Parascheva. De cealaltă parte avem reacția BOR care atrage atenția că asemenea restricții trebuie luate astfel încât să nu ducă la afectarea unor libertăți. Se încalcă libertatea religioasă interzicând acest pelerinaj? Cum pot fi acomodate securitatea sanitară a populației cu dorințele evlavioase ale unei părți a populației? HotNews.ro a stat de vorbă cu Cătălin Raiu, reprezentantul României în panelul de experți pe libertate religioasă al OSCE și președintele FoRB România, asociație pentru Promovarea Libertății Religioase.

Context:
În fiecare an, în preajma zilei de 14 octombrie, când se sărbătoreşte hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, Iaşiul devenea cel mai mare centru de pelerinaj din ţară şi unul dintre cele mai mari din Europa. Estimările oficiale vorbesc de 150.000-200.000 de pelerini care trec pe la racla cu Sfintele moaște, credincioșii venind din toate colțurile țării și din străinătate. De regulă, în perioada pelerinajului erau aduse la Iași și moaște aparținând altor sfinți. Anul acesta însă, pandemia a schimbat regulile. Pelerinajul de Sfânta Parascheva de la Iași este organizat în perioada 8-15 octombrie, iar reprezentanţii Arhiepiscopiei Iaşilor au anunţat că nu vor mai fi aduse în pelerinaj moaştele altor sfinţi din ţară sau străinătate

PUBLICITATE

Ads by Teads
Rep: Poate fi susceptibilă măsura guvernamentală de încălcare a libertății religioase? Care sunt principiile care, odată încălcate, echivalează cu încălcarea acestei libertăți? Unde le putem găsi?

Cătălin Raiu: Restricționarea oricărui drept în general, deci și a libertății religioase în particular, se face conform legislației și tratatelor internaționale la care România este parte cu respectarea unor principii și condiții generale. Efortul autorităților de a obține un bine social întemeiat și necesar (ex: sănătatea generală a populației) trebuie să fie însoțit de precauție maximă pentru a nu sacrifica drepturi și libertăți. Chiar și atunci când drepturile și libertățile cetățenești sunt restricționate ca măsură excepțională, autoritățile trebuie să aleagă o modalitate cât mai puțin intruzivă.

Pelerinajele ca manifestare directă a libertății religioase pot fi restrânse în condiții de pandemie conform standardelor internaționale (ICCPR art. 18, OSCE etc.), doar dacă statul se menține în matca neutralității religioase conform Legii nr. 489/2006 a libertății religioase, iar restricțiile trebuie să îndeplinească simultan patru condiții.

Rep: Care sunt acestea, mai exact?

Cătălin Raiu: Primul principiu spune că restricțiile trebuie să fie clar și explicit prevăzute și detaliate de lege pentru a fi cunoscute anterior aplicării de către culte și cetățeni în spiritul libertății religioase. În plus, practica occidentală impune însoțirea restricțiilor de ghiduri de aplicare ușor de înțeles de către toată lumea.

Rep: Adică?

Cătălin Raiu: Cu alte cuvinte nu e suficient să publici pe site-uri oficiale niște reglementări imprecis formulate (vezi „staționarea în apropierea lăcașurilor de cult”), ci să sprijini oamenii să înțeleagă de ce se restricționează libertatea religioasă și mai ales cum trebuie să se comporte. În cazul României aceste ghiduri sau măcar un set minimal de explicații publice lipsesc cu desăvârșire. Baza legală pentru restricționarea libertății religioase lipsește, de asemenea, iar atunci când noi reglementări sunt enunțate peste noapte, nu sunt respectate standardele minimale ale tehnicii legislative. Noi am avut și avem ghiduri ale fiecărui cult religios în parte despre cum trebuie să se comporte comunitățile religioase în pandemie în funcție de specificul lor liturgic, dar nu și un ghid-cadru emis de către autoritățile publice. Adică cultele și-au făcut datoria față de proprii membri, în vreme ce statul nici la 7-8 luni distanță de la debutul pandemiei nu dă măcar impresia că se străduiește să se comporte democratic.

Rep: OK, acesta a fost primul principiu din 4. Care sunt celelalte 3?

Cătălin Raiu: Al doilea principiu spune că restricțiile trebuie să servească scopului general de protejare a sănătății publice și să nu ducă la marginalizarea anumitor categorii sociale sau comunități religioase. În acest caz, restricționarea trebuie să fie motivată de dovezi epidemiologice care să indice faptul că pelerinajul desfășurat cu respectarea măsurilor general valabile pentru diminuarea răspândirii virusului are totuși potențialul de a răspândi virusul.

Al treilea principiu impune ca restricțiile să nu fie discriminatorii în limbaj și aplicabilitate. Ele trebuie să utilizeze termeni juridici, neutri din punct de vedere religios, nu aproximări lexicale ale unor manifestări liturgice particulare; astfel, nu poți interzice oamenilor „să staționeze în apropierea lăcașurilor de cult” pentru că nu este o sintagmă măsurabilă din punct de vedere juridic. Produce confuzie și chiar invită la ură religioasă dând impresia că lăcașul de cult, de orice fel ar fi, este prin definiție o sursă de infectare.

Înțeleg din declarațiile autorităților că teama cea mare a fost legată de faptul că mulți pelerini ar fi călătorit la Iași cu autocarul, situație foarte propice pentru răspândirea virusului. Deci, problema epidemiologică e călătoria cu autocarul, nu pelerinajul în sine? Atunci, ca statul să se păstreze în zona de neutralitate religioasă ar fi trebuit să restricționeze transportul cu autocarul nu doar la Iași, ci oriunde și să lase pelerinajul abordabil măcar pentru cei care pot călători în condiții de siguranță epidemiologică (spre exemplu cu mașina personală).

Iar al patrulea principiu spune că aceste restricții să servească strict perioadei anunțate și să nu fie folosite pentru obținerea de beneficii politice sau de altă natură. Anunțarea restricționării libertății religioase trebuie să fie limitată în timp, altfel spus. Tocmai de aceea, OSCE a protestat vehement față de introducerea stării de urgență în Ungaria de către premierul Viktor Orban tocmai pentru că nu avea termen de valabilitate. La fel și în acest caz, guvernul trebuie să enunțe explicit durata restricțiilor și modalitatea de ridicare a acestora într-un mod obiectiv și măsurabil (de exemplu: până când într-o anumită localitate/județ gradul de infectare coboară sub n cazuri/1000 locuitori).

Deci da, libertatea religioasă este din nou restricționată fără a se ține cont de exigențele democratice.

Rep: Ai dreptate, doar că pandemia a venit peste noi fără să ne anunțe de dinainte. N-a mai fost vreme de legiferat pe acest domeniu, urgențele fiind de cu totul altă natură. Prin urmare, orice măsură restrictivă luată de urgență poate deveni abuzivă din punct de vedere al libertății religioase, chiar dacă ea protejează oamenii?

Cătălin Raiu: Nu. Evident că nu. Problema se pune în alți termeni. Pandemia a luat prin surprindere pe toată lumea, guverne, culte etc. Dar țările cu regim democratic mai vechi sau cele cu regim democratic mai nou, dar care iau în serios exigențele democrației, sunt pregătite pentru astfel de momente.

De exemplu, orice stat, chiar și statul roman, are o legislație foarte precisă pentru starea de război: statul poate rechiziționa chiar și bunuri personale pe timp de război. Cu toții știm asta, iar când suntem puși în fața unei astfel de situații ne supunem, chiar dacă ne ia prin surprindere, tocmai pentru că știm deja că trebuie să renunțăm la confortul și rutina noastră.

Prin analogie, atunci când statul (a se citi statul de drept) limitează drepturi și libertăți, are obligația să o facă prin intermediul legii, nu prin încropeli arbitrare. Legea trebuie în prealabil dezbătută public, ajustată pentru a avea o formă finală consensuală și trebuie „tradusă” sub forma ghidurilor pentru ca oamenii să o înțeleagă.

Deci, ca să vă răspund direct la întrebare: restricționarea libertății religioase trebuia făcută conform legii. E un minus că nu aveam în luna martie astfel de reglementări legale, dar e deja grav că din martie până în octombrie, mai ales că era ușor de intuit că pericolul pandemic nu va trece, nu s-a propus măcar un cadru legislativ minimal în acest sens prin asumarea principiilor și practicilor internaționale sau din alte țări democratice.

Pentru asta e nevoie ca statul nu să nu fie populat de oameni care relativizează drepturile și libertățile cetățenești sau care gândesc guvernarea exclusiv în termeni populiști sau autoritariști.

Rep: Ai cunoștință despre cum e prin alte state unde se organizează asemenea procesiuni? In Grecia stiu ca au fost de asemenea restrictii. Au incalcat si grecii libertatea religioasa?

Cătălin Raiu: Există deja publicat raportul OSCE despre drepturile omului în perioada stării de urgență în cele 57 state membre OSCE. Raportul listează România în grupul de țări care au restricționat cel mai dur libertatea religioasă. De asemenea, există cel puțin 3 decizii ale curților constituționale/supreme din Germania, Franța și SUA care arată că libertatea religioasă a fost și acolo restricționată abuziv. Personal, nu am făcut la acest moment o cercetare dacă greci sau italienii au încălcat și ei libertatea religioasă cu ocazia reglementării pelerinajelor, dar dacă noi ca țară ne dorim să fim numiți stat de drept (rule of law), atunci trebuie să ne raportăm la lege în sens democratic. Prin urmare, nu cred că e relevant dacă grecii au încălcat și ei libertatea religioasă. Nu putem invoca eventuale stângăcii ale unora pentru a ne apăra pe ale noastre.

O restricție mica aplicată azi nedemocratic și acceptată tacit de către societate din lipsă de cultură democratică poate deschide drumul unor abuzuri și mai mari pe viitor.

Rep: Exista urmari (juridice, confesionale, diplomatice) ale unei eventuale încălcări ale libertății religioase? Care ar fi acelea?

Cătălin Raiu: La capitolul urmări juridice prefer să nu răspund. Nu e rolul meu să ațât spiritele.

La capitolul urmări confesionale, sigur că sunt foarte multe și sunt pe termen lung. În primul rând idea din ce în ce mai răspândită în social media cum că statul s-a dezbrăcat de haina de neutralitate religioasă și a început să țintească anumite gesturi și practice liturgice. Apoi, statul cultivă o atmosferă de diferențiere între credințele religioase, atmosferă care pe termen lung va crea clivaje între comunitățile religioase. De exemplu, cultele care nu folosesc lingurița unică la împărtășanie sau cele care nu fac pelerinaje ar putea da vina pe celelalte culte pentru răspândirea virusului. Tocmai de aceea, orice restricție trebuie să fie neutră din punct de vedere religios, precisă din punct de vedere juridic și general aplicabilă. Problema e că statul roman nu vede pelerinajele drept exercitări ale libertății religioase, ci activități sociale marginale care pot fi anulate printr-o simplă hârtie birocratică.

Referitor la consecințele diplomatice, vă dați seama că toate aceste stângăcii sunt contabilizate în cancelariile străine și în birourile organizațiilor internaționale. Ele nu plasează țara noastră în clubul țărilor democratice și liberale.

Consecințele diplomatice sunt ușor de intuit de vreme ce România nu utilizează în restricționarea vieții religioase nici legislația, nici practica democratică. Nu se consultă cu partenerii internaționali și strategici, nu e membră a Alianței Internaționale a Libertății Religioase și nu are un reprezentant național pentru Promovarea Libertății Religioase pe modelul SUA, UK, Comisiei Europene și majorității statelor membre UE, adică o funcție de expert care are rolul de a interveni și sprijini cu expertiza sa și cu expertiză internațională guvernul pentru ca restricționarea libertății religioase să se facă în mod democratic, nu abuziv.

Ceea ce pare a nu se înțelege la noi în zona diplomatică este faptul că diplomația contemporană nu se poate rezuma la discursuri în care mimăm deschiderea democratică și elogiem valorile europene, ci este mai degrabă un efort intelectual și de cunoaștere permanentă a celuilalt în orizontul democrației.

În încheiere un îndemn pentru fundamentarea politicilor publice și a reglementărilor în general în principiul democratic al libertății religioase, care este un spațiu incluziv în care și cei cu vederi seculariste, dar și cei care-și asumă o credință religioasă trebuie să se simtă cetățeni egali.

de Dan Popa

Sursa: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24334842-maine-incepe-pelerinajul-traditional-iasi-sarbatoarea-sfintei-parascheva-incalca-restrictiile-libertatea-religioasa-spune-reprezentantul-romaniei-panelul-specialitate-osce.htm?fbclid=IwAR0X7Ck71p_W1SlfDhaQ9_b5GsV-47w3KcVIoDTTvjugFPtjW2ggcYbzjO4#.X37UVRjTCZx.facebook

Viena
Categorii
ActualitateReligieRomânia
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole