MIGDALE DULCI-AMARE: „O EVĂ PENTRU FIECARE ADAM” (PAMFLET)

                                               “De la fiecare după puteri,fiecăruia după nevoi” (Marx)   Nu mă voi despărţi de luna femeilor până nu o voi stoarce de toată zeama. Zeama zemii zemilor… mă...
Viena

                                              

“De la fiecare după puteri,fiecăruia după nevoi” (Marx)

 

Nu mă voi despărţi de luna femeilor până nu o voi stoarce de toată zeama. Zeama zemii zemilor… mă aşteptam să mă completaţi, doar trăim în acelaşi secol, Nastratinioţi Ocoşiabili  Apuraminici. Ar fi păcat să nu mă folosesc de bombonelele, mărţișorelele, floricelele, bijuterelele, maşinuţele, siliconelele şi chiar de exoticele vacanţe însorite, că să pomelniciuiesc câteva dintre cadourile cele mai râvnite de către stirpea feminină.

Mă aflu în plin proces autoeducativ de ştergere din memorie a termenilor ce aparţin altor vremuri şi de acceptare a celor noi. „Par example”, înlocuirea stereotipului “fiinţe bisexuale”  cu neostereotipul fiinţe unisexuale. Tocmai am dat peste una dintre ştirile  dimineţilor mele yahooviditice, care se încheia aşa: “chiar dacă sunteţi într-o relaţie cu o femeie, subiectul fiind tot femeie, să nu acceptaţi să fiţi bruscate de partenera voastră.” Doamne ajută, şi ele?

După ce că suntem aproape siliţi să tragem după noi multiînţelesurile cuvintelor româneşti, acum trebuie să avem grijă să nu jignim pe cei care nu se încadrează în tipare comune… nu îndrăznesc să spun normale.

Desigur că da, dar în acest caz, atenţie la titlu! mă veţi atenţiona pentru a nu ştiu câta oară, Domdoamnelor Optmartiene Primăvăraticoase Şi Post. Care titlu ar trebui construit cam aşa: “O evă pentru fiecare evă sau adam. Dar ca să fim scrofuloşi, respectând legi matematice bine stabilite, titlul ar trebui să sune: “O evă-adam pentru fiecare evă-adam sau adam-evă. Simt că mă apucă ameţeala şi mai ales deduc că am şi niscai lipsuri combinatico-matematice.

Dar când este vorba de iubire, nimic nu mai contează. Cad bariere, garduri, podeţuri, portiţe, graniţe, meridiane, paralele, reguli gramaticale şi poduri. Dar cu podurile ce ai, sau mai bine spus ce caută ele în ecuaţia iubirii? Mă veţi apostrofa, Diabolicuvioşi Mandarinari Compopresoraţi. Şi spre ruşinea mea, veţi continua creînd un precedent periculos:

Tronc Marico… Ai sclintit-o fata mea! Recunosc că una din amintirile din copilărie care mă chinuie este cea legată de rolul Maricăi, soţia dascălului Macovei, rol pe care l-am jucat în piesa “Sânziana şi Pepelea” a îndrăgitului scriitor Vasile Alecsandri. Marica-eu  era mare şi proastă – prostuţele sunt invenţiile noii ere, în care femeia se tot redefineşte – iar dascălul Macovei, mic şi isteţ.

Bine că nu ai fost Sânziana că cine ştie ce pretenţii-stăvilare ai ridica! veţi continua cu insistenţă să mă agresaţi, Angineriferi  Proconsulari Şi Dezmăţ, călcându-mi drepturile cetăţeneşti în picioare, acum când femeia poate să facă, să ceară, să ofere, să profeseze şi să strige orice. Poate vă voi spune despre cele şapte greşeli. Numai şapte? veţi sări murmurând: “Degrabă, degrabă să prindem o babă”, Moşcotioţi Culiosologi  Pamperfarizei. Nu veţi afla nimic din secretele părţii frumoase ale planetei. Poate doar cele şapte greşeli ale aplicării fondului de ten, greşeli ce ar produce multă suferinţă doamnelor cochete.

Nu ştiu ce loc ocupă, pe o scăriţă a fericirii, preafrumoasele românce. În schimb, Yahoo-ul afirmă că pruncii noştri sunt cei mai fericiţi din lume. O, la, la! Sunt mulţumiţi de părinţii lor şi mai ales sunt foarte siguri pe ei, siguranţă dată de faptul că se ştiu frumoşi. Specialiştii le explică siguranţa de sine prin lipsa Internetului la aproape şaptezeci şi şapte la sută din populaţia ţării, lipsă ce îi scuteşte de comparaţia imaginii lor cu cea a “regiilor” internetului. Cei mai nefericiţi sunt sud-coreenii care, din pricina celor nouăzeci şi patru de procente din populaţie cu acces la Internet, se compara tot timpul cu tiparele perfecte din spaţiul virtual. Comparaţie care îi dezavantajează!

Apropo de tiparele frumuseţii, am fost bucuroasă să aflu că modelul femeii căreia i se vede femininosul cartilajiu articular al minunatei articulaţii scapulohumerala a triumfat, iar cartilagiul respectiv a devenit peste noapte un reper plin de sex-appeal. Aşteptam de multă vreme ca modelele normale din revistele pentru femei să fie înlocuite cu cele care cântăresc 37 de kilograme. Eram curioasă daca lumea modei va ceda sfatului specialiştilor de a stopa slăbirea manechinelor… după moartea unor exemplare superbe ce sufereau de anorexie. Dar morţii cu morţii şi zombiliţele cu zombiloii care aleargă, ca Ucigă-l toaca, de tămâie când aud de greutatea celor cincizeci de kilograme sugerate de aceeaşi specialişti. Desigur că nu îţi convine, veţi sări ca mușcati de şarpe, Ahtiaţi Filiformi Debilitari Admitatori Olivieni. Subiectul m-ar lăsa rece dacă nu aş auzi acelaşi lucru, zi de zi,  de parcă altceva nu mai contează în această lume.

Dar unde este eva? Veţi întreba, Questionarieni Stradali Zăpciuitori. Eva? O vom lăsa în pace  să îşi facă somnul de frumuseţe şi ne vom întoarce privirea spre adam cel care luptând cu caraghioşenia tot încearcă să impună o zi internaţională a adamilor; pe care între timp a obţinut-o. Ziua cu pricina a fost decretată pe 19 noiembrie.  Desigur că stimabilul adam simte cum îi scapă secolul din mână şi cum era se transformă în era matriarhală. Acum, a mai văzut omenirea şi procese mai grave decât deplasarea patriarhatului spre amazoniat. Vom trăi şi vom vedea,  Bombomiori Stripteuzarieni Efeminizariaţi!

——————————

Florica BUD

Baia Mare

august 2016

 

Viena
Categorii
Sens Giratoriu
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole