Mișcările de eliberare au dus la iudaism și creștinism

Așa cum aflăm din Cărțile Sfinte, iudaismul s-a născut ca o religie a robilor.Motiv de inspirație pentru Giuseppe Verdi care a compus opera “Nabucco “ pe un libret de...
Viena

Al. Florin Țene

Așa cum aflăm din Cărțile Sfinte, iudaismul s-a născut ca o religie a robilor.Motiv de inspirație pentru Giuseppe Verdi care a compus opera “Nabucco “ pe un libret de Temistocle Solera.

Vocea care i-a vorbit lui Moise, (fiind Celula lui Dumnezeu, adică conștiința sa, cum scriam mai de mult într-un eseu ), din rugul în flăcări i-a spus ferm să elibereze copiii din Egipt și să-i conducă spre Pământul Făgăduinței. Moise asculându-și conștiința i-a condus, tăind cu toiagul Marea Roșie, spre teritoriul actual al Israelului.

Biblia precizează că în noaptea fugii evreilor din Egipt era Lună plină, iar în aceste nopţi refluxul este cel mai puternic, iar fundul mării avea să rămână uscat şi mai mult timp. Totodată, fluxul avea să fie foarte mare, putând ucide o armată întreagă, spune Parker. Teoria lui Parker nu este însă nouă. Un istoric din Antichitate, Artapanus, care a trăit între anii 80-40 î.e.n., a scris că Moise a folosit refluxul ca să treacă marea. În Golful Suez, în timpul refluxului, apa se retrage complet şi fundul mării rămâne uscat timp de câteva ore, suficient pentru ca oamenii să treacă pe partea cealalată. Apoi apa se întoarce brusc.

Orientându-se după fazele Lunii, Moise a ştiut când va avea loc următorul reflux, metodă pe care o putea învăţa în timpul petrecut alături de locuitorii deşertului.

Creștinismul a început, la fel, tot ca o mișcare de eliberare.Iisus ca agent al lui Dumnezeu, urma să aducă pe pământ o împărăție cum nu se mai văzuse în istoria omenirii.Se propovăduia ca cei puternici să fie îndepărtați, iar lumea o să fie a celor, cinstiți, umili și blânzi.Nedreptățile și oprimarea urma să fie înlocuite cu dreptatea. Iar cei bolnavi se vor vindeca, iar robii se vor elibera. Și toate acestea se vor întâmpla odată cu venirea lui Mesia care avea să fie biciuit și batjocorit, în timp ce-și căra crucea pe drumul Golgotei, al Calvarului.

Creștinismul a fost o religie pentru sclavi. Sclavii trăiau Scriptura zi de zi. Poate că nu erau în stare să citească Biblia, dar știau ce însemna să fii reflectarea acesteia. Speranța și dorința de eliberare a robilor din Biblie era propria dorință. Acel Mesia, mult visat, l-au văzut în Iisus.Despre viața acestuia s-su scris multe cărți. Din categoria cărţilor cuminţi, dar cu priză la public, se numără şi romanul Ben Hur: A Tale of the Christ al americanului Lew Wallace, roman apărut în 1880. A avut, cum spuneam, succes de public, asta până în 1936, când a fost, în cele din urmă, surclasat de Gone with the Wind de Margaret Mitchell. Situaţia nu a durat prea mult. După ecranizarea romanului din 1959, cu Charlton Heston în rolul lui Ben-Hur, cartea va fi din nou una dintre cele mai vândute. Ca fapt divers, romanul a fost binecuvântat de Papa Leo XIII, fiind prima lucrare de acest gen onorată astfel. Nici cazul romanului Quo vadis al lui Henryk Sienkiewicz nu este unul diferit. Oricum, se pare că Ben-Hur a constituit o sursă de inspiraţie pentru Sienkiewicz, după cum el însuşi recunoaşte. Ca şi în cazul precedent, avem de-a face cu povestea unei convertiri, cea a lui Marcus Vicinius, povestea derulându-se în Roma lui Nero. Apărut în volum în 1896, Quo vadis a fost tradus în 50 de limbi. De asemenea, a beneficiat, la rându-i, de câteva ecranizări: una hollywoodiană, în 1951, cu Robert Taylor, Deborah Kerr, Leo Genn, Peter Ustinov şi Sophia Loren, şi una poloneză, în 2001.

În 1921, proaspătul convertit la catolicism Giovanni Papini publică un text destul de conformist, deşi textele sale religioase de mai târziu, mai îndrăzneţe, se vor situa în răspăr cu dogmele Bisericii Catolice. Textul cu pricina este Storia di Cristo, tradus la noi în 1928 de Alexandru Marcu sub titlul de Visul lui Iisus, o carte care nu l-a entuziasmat atât de tare pe Mircea Eliade, asta în măsura în care Eliade era un mare admirator al lui Papini. Oricum, Storia di Cristo s-a bucurat de succes editorial, a fost tradusă în numeroase limbi, a fost, cu alte cuvinte, un bestseller international.

Creștinii și iudeii au pus în scenă una din menirile religiei, și anume capacitatea de a alina și de a îndulci soarta celor care îndură suferințe cumplite.Tacticile lui Moise și Iisus sunt folosite pentru a face lumea un loc mai bun.

Al.Florin Țene

Viena
Categorii
Exclusiv
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole