Pasiunea mea pentru muzică e o provoare de la Dumnezeu : SORINA BLOJ în dialog cu LILIANA MOLDOVAN

Interpreta de muzică folk, Sorina Bloj, a fost membră a cenaclului FLACĂRA fiind cunoscută pentru cântelele „Cana cu vin”, „Din copilărie”, „Taina” pe care le interpreta ca solistă în...
Viena

Sorina Bloj

Interpreta de muzică folk, Sorina Bloj, a fost membră a cenaclului FLACĂRA fiind cunoscută pentru cântelele „Cana cu vin”, „Din copilărie”, „Taina” pe care le interpreta ca solistă în cadrul binecunoscutului grup muzical „Ecoul”.

Este mai puțin cunoscut faptul că a fost directoarea Bibliotecii Municipale „Petru Maior” din Reghin, fiind de asemenea o talentată autoare a unor volume de poezie

La ce vârstă a început călătoria dumneavoastră în lumea muzicii?
– Ca orice copil, primele cântece care mi-au atras atenția au fost cele cântate în familie, și, dacă stau bine să mă gândesc, au fost colindele, în fascinantele seri ale Crăciunului din copilărie. Apoi, am început să-mi cânt visele

De unde provine pasiunea dvs. pentru arta vocală? Ați avut vreun model care v-a inspirat?
– Grea întrebare: pasiunea este ceva atât de intim, de misterios și de minunat, încât nu pot spune altceva decât că este un dar, o provocare de la Dumnezeu. Pentru asta îi mulțumesc mereu! Modele am avut multe în jurul meu, oameni pe care i-am prețuit și respectat, dar am exprimat totdeauna ceea ce mă diferenția de alții. Nu am căutat să imit pe nimeni, nici în creație și nici în interpretare. Am avut un timbru vocal aparte…dar nici asta nu e meritul meu!

De-a lungul carierei dumneavoastră ați atins multe direcții de evoluție artistică și profesională : sunteți o solistă vocală de renume, ați făcut parte din Cenaclul „Flacăra”, ați compus muzică, ați organizat festivaluri artistice ca angajată a Casei de Cultură din Reghin, sunteți autoare de cărți iar din 2011 manager al bibliotecii municipale din Reghin. Care dintre aceste preocupări vă reprezintă?
– Nu sunt o solistă de renume. Este adevărat ca unii dintre prietenii mei mă identifică – așa cum de altfel și sunt – ca pe una dintre componentele duetului de muzica folk „Ecou”, formula promovată de poetul Adrian Păunescu în complexa mișcare culturală care se numea „Cenaclul Flacăra”. Ne-am făcut astfel remarcate, eu și Magdalena Puskas. Aceasta cred ca este calitatea cea mai adânc întipărită în memoria prietenilor, prin originalitatea compozițiilor muzicale pe care le-am creat și cântat. Toată cariera mea profesională s-a bazat pe parteneriate avute cu persoane și personalități care au crezut în mine, m-au susținut și inspirat. Pentru toate proiectele minunate le multumesc dlor Man Zaharie și Emil Șerbănescu (fosti directori ai caselor de cultura din Reghin), dar mai ales dlui Nicolae Baciuț, important om de cultură, care a girat deseori în favoarea mea și fără de care nu aș fi putut duce la bun sfârșit proiecte culturale unice și memorabile. Tot datorită dumnealui, mi-am așternut pe hârtie și o parte dintre poeme. Ce mă reprezintă? Trăiesc încă cu teama că mi-a scăpat lucrul cel mai important….. mă mai caut!

Vorbiți-ne puțin despre afinitatea pentru cărți, atât din perspectiva cititoarei, a autoarei de cărți dar și a directoarei de bibliotecă?
– Functia de director de bibliotecă m-a provocat foarte mult! Preocuparea mea principală a fost aceea de a crea un mediu adecvat păstrării în condiții cât mai optime a tezaurului memoriei scrise. Degeaba facem investiție în carte, dacă spațiile de depozitare sunt improprii. Apoi, desigur, m-a preocupat achizitia de carte și promovarea autorilor contemporani. Am acordat un interes aparte scriitorilor mureșeni. Degeaba ai un fond de carte valoros, condiții optime de păstrare, dacă nu ai cititori de calitate. Am organizat foarte multe evenimente care aveau în centru cartea si autorii, istoria, poezia, muzica, pictura, știința….. îmi amintesc de „Colocviile Ovidiu Bojor”, de Simpozionul „Petru Maior si prietenii” ….multe, multe evenimente care nu numai că au atras cititori, ci ne-au și descoperit prieteni.
În tinerete citeam aproape tot ce-mi cădea în mână sau ce-mi recomandau prietenii. De-o vreme încoace citesc foarte selectiv. Citesc ce scriu prietenii mei mureșeni, pe care-i prețuiesc și ca oameni, nu doar ca autori, și sunt captivată de mistere(…).

„Cana cu vin” este unul dintre cele mai cunoscute cântece din vremea „generației în blugi”, cum receptează tinerii șlagărele acestei generații, mai prezintă ei interes pentru muzica folk?
– Da, sunt cântece care se fredonează încă și care aduc nostalgia anilor tinereții noastre.

Cum se simte un cantautor de flok în universul muzicii românești din secolul XXI?
– Ceea ce e frumos nu piere niciodată. Există o nouă generatie de muzicieni care promovează acest gen dar, din păcate, nu mai există un context particular, așa cum a fost acela în care mie mi s-a oferit spațiu de exprimare. Fiecare generație are moda sa. Mă bucur când văd că, deși nu mai sunt la anii tinereții, pionierii muzicii folk mai sustin concerte și astăzi.
Cum se simte astăzi poezia în sufletul d-nei Sorina Bloj?
– Poezia are un loc aparte! În sufletul meu este ca un izvor care odată are debit impresionant, apa rece și buna, alteori seacă …si mă doare că nu vin ploile de sus să-l trezească. Se întamplă ca uneori apa sa fie mâloasă și nu o recomand consumului. Acum trec printr-un astfel de anotimp.

Pe lângă volumele de versuri cunoscute deja : „Numele din vis: poeme” (2000) „Condamnată la viaţă: Poeme”(2001), „Iubire pe viaţă şi moarte: Poeme (2002), „Neliniştea ciutei: Poeme”(2006), „Partea mea de Golgotă: Poeme”(2006) „Asediul timpului: Poeme”(2010), „Sticlă şi scrisoare (aşteptând sfârşitul lumii): Poeme (2013), Îndorostenita: Poeme (2017), ați mai publicat și altceva?
– Da, în timp, multe articole de presă; am coordonat Antologia de poezie „Poemele cetății”; împreună cu dna Maria Borzan, trei Antologii de poezie populara; am coordonat și o carte cu amintiri despre profesoara Maria Pistanila – un dascăl de excepție din Reghin și așa mai departe.

 Vă frământă și alte proiecte editoriale sau culturale?
– Da, sunt preocupată de noi proiecte, dar trec prin anotimpul care așteaptă ploi binecuvântate spre revigorarea izvorului de inspirație.

Mulțumesc pentru interviu!

Liliana Moldovan

Viena
Categorii
Exclusiv
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole