PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE : Curajul, știința și…cugetătorul

1. „ŞI DACĂ LIBERI CUGETĂTORI FIIND…, NU MAI PUTEŢI CREDE ÎN DUMNEZEU, CĂCI NU MAI SUNTEŢI ÎN STARE SĂ-L VEDEŢI PE EL CARE SE ARATĂ PRETUTINDENI AFARĂ DE SUFLETUL...
Viena

Ilie Bucur

1. „ŞI DACĂ LIBERI CUGETĂTORI FIIND…, NU MAI PUTEŢI CREDE ÎN DUMNEZEU, CĂCI NU MAI SUNTEŢI ÎN STARE SĂ-L VEDEŢI PE EL CARE SE ARATĂ PRETUTINDENI AFARĂ DE SUFLETUL VOSTRU, NU PUTEŢI CREDE ÎN CE VEDEŢI LA ACEŞTI SEMENI AI VOŞTRI? ŞI DACĂ NICI ATÂTA NU ÎNŢELEGEŢI, NU VĂ ADUCEŢI AMINTE BAREM DE O VREME NU TOCMAI ÎNDEPĂRTATĂ, CÂND PĂRINŢII VOŞTRI, CARE DORM SUB UMBRA CRUCII, CUNOŞTEAU IZVORUL UNEI ÎNTĂRIRI BINEFĂCĂTOARE ŞI ŞTIAU SĂ SE ADAPE DE LA EL?”
Ion Luca Caragiale (1852-1912),
dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic, ziarist român. Este considerat cel mai mare dramaturg şi unul din cei mai importanţi scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. A fost copist la Tribunalul Prahova (1870). În anul 1905 s-a stabilit definitiv la Berlin. În anul 1907, sub semnătura „UN PATRIOT ROMÂN”, arată ce s-a petrecut înainte şi după Răscoala din 1907: „Cauza dezastrului în care a căzut ţara este numai – da, numai nenorocita politică ce o fac partidele noastre-pe deasupra şi în detrimentul ţării – cu lăcomia nestăpânită a celor ajunşi…sus.” A fost înmormântat în iunie 1912 în Berlin, dar după 5 luni osemintele lui au fost aduse la Bucureşti, în cimitirul Şerban Vodă. Din relaţiile lui Caragiale cu publicaţiile anilor 1870-1910, dincolo de constatarea unui interes care s-a prelungit până la capătul existenţei sale, Caragiale a înnobilat genul publicistic. Titu Maiorescu a afirmat: „Convingerea ce o am despre Caragiale este că are una din cele mai vioaie inteligenţe ce le poate produce natura, electric, bună memorie, o extraordinară vibralitate a materiei cenuşii din creieri, care- l face capabil de scrieri literare de mare valoare”.

+ + +

2. „Dumnezeu şi ştiinţa, subiect tratat foarte des, dar tratat greşit. Dumnezeu este cea mai mare descoperire a umanităţii. Graţie acestei descoperiri omul a luat cunoştinţă de propria sa existenţă, de locul şi rolul pe care-l are în lumea materială. ATEISMUL nu ridică pe om, ci îl aduce la Homo sapiens la condiţia de animal… Dumnezeu şi infinita Sa putere dă omului un sens în viaţă ridicându-l din neliniştea lui metafizică. Este sigur că ştiinţa nu îndepărtează pe om de Dumnezeu, ci dimpotrivă, ea îl conduce direct spre El”.
Pierre Paul Grasse (1895-1985),
biolog, zoolog francez, membru al Academiei de ştiinţe din Paris. Este autorul a peste 300 de publicaţii, inclusiv influent 52-volume Tratate de Zoologie. El a fost un expert în termite. A studiat medicina la Universitatea din Bordeaux, fiind în timpul războiului chirurg militar. Pentru studierea termitelor a efectuat câteva călătorii în Africa, devenind unul din cei mai mari specialişti pe aceste insecte. A primit diferite distincţii şi titluri în toată cariera lui: comandant al Legiunii de Onoare, Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Bruxelles, Basel, Bonn, Ghent, Madrid, Barcelona şi Sao Paulo. A fost membru al mai multor societăţi academice, inclusiv New York Academiei de Ştiinţe şi Royal Academiile de Ştiinţe şi Arte din Belgia.

+ + +

3. „NU PUTEM SĂ-L AJUNGEM NICIODATĂ PE DUMNEZEU, ÎNSĂ CURAJUL DE A CĂLĂTORI SPRE EL RĂMÂNE IMPORTANT”.
Constantin Brâncuşi (1876-1957),
sculptor român având contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Brîncuşi a eliberat sculptura de preponderenţa imitaţiei mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realităţii, a preconizat exprimarea esenţei lucrurilor. El a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realităţii. Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai sec.-lui al XX-lea. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen. Lucrările sale: Coloana infinitului, Poarta sărutului, Masa tăcerii, Domnişoara Pogany, Muza adormită şi foarte multe alte lucrări, fac ca Brâncuşi să treacă în panteonul neuitării. A fost ales post mortem membru al Academiei Române. A fost înmormântat la 19 martie 1957 la cimitirul Montparnasse din Paris.

P.S. MIHAIL KOGĂLNICEANU (1817-1891), Ministru de interne, externe, plenipotenţiar, istoric, orator. „Răul, minciuna, trufia, hoţia guvernanţilor sunt cele mai mari rele ale ţării. Acestea nu vor găsi niciodată un apărător în ceea ce fac. Ei trebuie să înţeleagă că tot răul are marginile lui, tot răul trebuie să-şi aibă sfârşitul său. Nenorocire este că ei fac legile, şi tot ei sunt primii care nu le respectă, sau o fac după bunul lor plac şi propriul interes. Trebuie deci, să cercetăm de unde vine răul social şi să nu permitem să se extindă această cangrenă”.

Părintele Ilie

Viena
Categorii
Exclusiv
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole