Poemele toamnei de Mugurel Pușcaș

NOSTALGIE DE TOAMNĂ 🍂 💧 Nu te-ntrista ! Cad frunze pe alei, Copacii plâng cu lacrimi clorofile, Se-aşază nostalgia peste tei, Vara de jar devine amintire. Valsează nori pe...
Viena

Mugurel Pușcaș

NOSTALGIE DE TOAMNĂ
🍂 💧
Nu te-ntrista ! Cad frunze pe alei,
Copacii plâng cu lacrimi clorofile,
Se-aşază nostalgia peste tei,
Vara de jar devine amintire.
Valsează nori pe cerul plumburiu,
Roua sărută lin rotula ierbii,
În codri deşi prin vălul alburiu,
Boncăluiesc de însoțire cerbii.
Nu te-ntrista ! Suntem un tot dual,
Cu tine mi-s în toamna ce-şi deşartă
În suflete al raiului pocal,
Redeschizând a fericirii poartă.
Oraşul ne dezmiardă-n castaniu,
Viori doinesc pe-a strunelor vibrare,
La ceas de seară vechiul lampagiu
Aprinde-n inimi tandre felinare.
Nu te-ntrista ! De dor ardent încinşi,
Cu foc aprins în colțișor de taină,
Ne-om răsfăţa ferit… Doi vechi proscrişi
Învăluiţi în ruginiu de toamnă.
Castane coapte, must roș, diafan,
Ne-mbie-n noapte delicate-arome,
Sâni de gutui, pântec de foc, profan…
Voi savura din ale tale forme !
Pe pat de frunze jilav şi dulceag,
Înconjuraţi de-a toamnei feerie,
Păşi-vom pe-al extazului meleag,
Fără complexe, nuzi, în armonie.
Pe ale vremii trepte arămii
Clepsidra-și curge clipe fermecate,
Vom deveni duioase elegii,
Două viori plouând eternitate.
Amorul cald, boem, pasional,
Dulci amintiri cu trenă rubinie,
Vor trece blând spre albul hibernal,
Voalând discret o patimă târzie.
TOAMNA INIMII 🍁

Alungă-mi toamna inimii, femeie,
Sufletul meu e ca argintul viu,
Ţi-e patos, alinare, mângâiere,
Păşeşte-n el cât nu e prea târziu.
În dimineţi cu arămii covoare,
Cu dor de verde crud în aşternut,
Buze de fragă, tandre, cu savoare,
Pecetluiască-mi gura cu-n sărut.
Nu aştepta a norilor gri lacrimi,
Nu aştepta reci brume pe alei,
Trup nud să îmi aline grele patimi,
Cu must în sâni, la pântec flori de tei.
Te-am îmbrăcat în vers, iubită doamnă,
Din luna lui Florar spre vremi de nea,
Ţi-am pus pe creştet diademe-n toamnă,
Podoabe de cuvânt din rima mea.
Nu-ntârzia prea mult, cad frunze-n salbe,
Greierii tac sub burniţe sau ploi,
Clepsidra curge fad spre timpuri albe,
Stropii la streșini deveni-vor sloi.
Alungă-mi toamna inimii, femeie,
Să fim ca două veri în trup și-n gând,
Iubirea noastră, caldă melopee,
Flacără vie-n felinar arzând.

DOR DE DOR
🌺 ❤ 🍂
Mi-e dor de dor… De-un dor nebun,
Zglobiu ca zborul de lăstun,
De tremur lin, de vremuri vii,
De chipul tău… Fără să ştii !…
Dor de amoruri vechi sau noi,
Femeia clipei sau de-apoi,
Prea cunoscută sau străină,
Strivind a vremii ghilotină.
Năvalnic vis cu sâni de lut
Căuşul palmei să-ţi sărut,
Pântec vernal îmbie calm
Spre dulce, liric amalgam.
Cosiţe despletite ard
La râu… Tu, suflet fără fard,
Stropi pigmentându-ţi trupul nud,
În asfinţitul cald şi lud.
Dor aspru, codri verzi de brad,
Poteci ascunse, ochi de jad,
Cu gând păgân, în zbor caduc,
Aş vrea în lume să te duc.
E toamnă gri, în noi… Pe cer,
Decor hain, frunze, mister,
Sărutul tău cu gust de absint,
Delict ! Autumnal alint !
Atemporal, mi-e dor de timp,
Nu-i de ajuns ca să te simt
Aşa cum vreau… Cu dor nebun,
Zglobiu ca zborul de lăstun.

Mugurel Puscas
( Liga Scriitorilor Români. Filiala MUREȘ,
Uniunea Scriitorilor de Limbă Română )

Viena
Categorii
Poezie
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole

  • Mircea Dorin Istrate : POEZII PENTRU SÂMBĂTA SEARA

    ,,În Raiul cel frumos al copilăriei și al tinereții mele” CÂTE ÎNCĂ ANOTIMPURI Motto: ,,Câte încă anotimpuri vor mai trece peste lume N-o ști nimeni să ne spună viață...
  • Mircea Dorin Istrate : Poezii pentru sâmbăta seara

    Masacrul de la OARBA DE MUREȘ (17.09.1944 –6.10.1944) 11.000 de martiri români –Katynul românesc MONUMENTUL JERTFEI Jertfa e altarul unui monument Scrijelat cu nume care nu mai sunt, Suflete...
  • ‘No hai’ ne cheamă Iancu

    ‘No hai’ aude ecoul străzile căruntului burg Stejarii și plopii freamătă singurătatea de bronz Românii își fierb sângele în potire pe altare ‘No hai’ se aude pleznind glonțul de...
  • FRUMOASA SIHASTRĂ

    FRUMOASA SIHASTRĂ ❤ Mi-e dor de-o frumoasă sihastră Cu râsul şuvoi, cristalin, Ochi verzi, profunzime măiastră, Icoanei din ea să mă-nchin. Mi-e dor de o toamnă-arămie Cu must şi...