Prezentă la Convenția Românilor de Pretutindeni

Convenția Românilor de Pretutindeni a avut loc vineri, 24 ianuarie a.c., la Palatul Parlamentului, sala ,,Nicolae Iorga’’ şi a reunit peste 400 de reprezentanți ai mediului asociativ românesc de...
Viena

Convenția Românilor de Pretutindeni a avut loc vineri, 24 ianuarie a.c., la Palatul Parlamentului, sala ,,Nicolae Iorga’’ şi a reunit peste 400 de reprezentanți ai mediului asociativ românesc de peste hotare, jurnaliști, reprezentanți ai mediului academic, ai cultelor românești din diaspora și statele vecine, diplomați români, experți în relații internaționale, oficiali din cadrul Parlamentului României, din Parlamentul European, din Guvernul României, precum și reprezentanți din administrația locală.

Temele ce țin de problematica diasporei românești și a românilor din comunitățile istorice au fost dezbătute  în cadrul a patru paneluri tematice, după cum urmează:

1. România de peste hotare, reprezentată în Parlamentul de la București.

2. Statutul românilor pe piața forței de muncă din Uniunea Europeană.
Soluții și obiective pentru reîntoarcerea românilor în țară.

3. Educație – Identitate – Spiritualitate.

4. R. Moldova între Vest și Est.

În urma mesajelor dumneavoastră, am transmis următoarele doleanţe doamnei Daniela Gîtman, secretar de stat pentru relații instituționale din cadrul MAE: 

– Facilitarea documentelor de călătorie;

– Deschiderea de noi Consulate în zonele unde numărul românilor este mare; 

– Ajutor în vederea păstrării identității culturale și lingvistice românești; 

– Propuneri de noi acte legislative pentru a se ușura accesul la documentele de călătorie; 

– Sprijinul real al valorilor României din Diaspora; 

– Atitudinea lucrătorilor din Consulate și Ambasade față de cetățenii care solicită servicii consulare să fie una plină de respect. 

De asemenea, i-am solicitat în scris, răspunsurile la trei întrebări cheie în legătură cu situația dramatică a copiilor doamnei doctor Camelia Smicala, Maria și Mihai, separaţi de 1 570 de zile de mama lor, şi care se află în prezent la un centru de primire minori din Finlanda, de aici urmând să fie transferați mai departe, la alte case de copii. Întrebările sunt următoarele:

1. Când are de gând statul român să reacționeze concret la abuzurile împotriva copiilor doamnei Camelia Smicala ? 

2. De ce statul român refuză să dea în judecată la CEDO, Finlanda? MAE are toate dovezile abuzurilor comise asupra copiilor şi a mamei acestora.

3. Își asumă statul român responsabilitatea dacă li se va întâmplă ceva, având în vedere ca au cerut ajutor încă din 2007 și practic nu s-a făcut nimic? 

La Conferinţă, am avut şi o scurtă intervenţie, prilej cu care am precizat faptul că indiferent de numărul de parlamentari care vor fi stabiliți să reprezinte România de peste hotare în Parlamentul de la București, trebuie avut în vedere trei lucruri :

1. Cei aleși sa fie din rândul românilor din Diaspora – sa fie oameni activi în comunitățile din care fac parte și sa aibă o activitate transparentă.
2. Aceștia sa aibă relații foarte bune cu autoritățile locale din țările unde locuiesc deoarece numai așa se poate ajunge la o colaborare benefică  pentru ambele state.
3. Aceștia să prezinte CV- uri și caziere reale, nu fictive sau făcute pe pile.

Sper din suflet, ca cei de la conducerea României, să conștientizeze că respectul se câștigă, că nu suntem doar simple coduri numerice personale și potențiali alegători. 

Am dovedit de 11 ani de când fac voluntariat că ceea ce fac nu sunt doar vorbe, ci fapte. 

Îmi doresc în continuare să reușim să schimbăm măcar o parte din mentalitatea celor care ne conduc și să le arătăm că românii din Diaspora sunt o forță.

Dacă ne gândim la numărul mare de români care în ultimii şapte ani au plecat din România (în Anglia de la 40.000, s-a ajuns la peste 300.000 de români, în Germania de la 300.000 la peste un milion), ar trebui să ne punem semne mari de întrebare.

Trebuie făcut ceva ca aceast lucru să se oprească. România se depopulează; bătrânii se duc, natalitatea scade. 

Care este viitorul României peste 50 ani? Dar peste 100? Oare interesează acest aspect pe cineva? 

Voi începe un studiu în acest sens, pe care doresc să îl transmit mai departe autorităților de la București. 

Ce ați dori să se schimbe în România ca să vă întoarceți? 

Ce ați dori să primiți? Cum ați dori să fiți abordați? Ce anume trebuie să se întâmple ca să reveniţi acasă ? 

Lăsați la comentarii răspunsurile dumneavoastră și mă voi implica personal în a transmite o scrisoare oficială autorităților din România.

Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Ionela van Rees-Zota

Fondator: Centrul Cultural Româno-German din Nürnberg

Președinte: LARG – Liga Asociațiilor Române din Germania e.V.

Viena
Categorii
DiasporaEvenimentPoliticRomânia
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole