REVISTA ” RAPSODIA” LA ANIVERSAREA A TREI LUSTRI DE APARIŢIE

Într-o cetate a artelor cum este Sibiul, în care muzica şi baletul  îşi dau măna cu literatura, iar arhitectura paripatetizează cu sculptura şi amândouă încurajează pe pictorii urbei, viaţa...
Viena

Într-o cetate a artelor cum este Sibiul, în care muzica şi baletul  îşi dau măna cu literatura, iar arhitectura paripatetizează cu sculptura şi amândouă încurajează pe pictorii urbei, viaţa unei reviste de cultură nu poate fi trecută cu vederea. De ce ? Pentru că aidoma oamenilor, revistele se nasc, cresc în importanţă, se maturizează ca structură şi ca valoare a colaboratorilor, au câte un destin unic şi la timpul cuvenit, atunci când misiunea lor a fost împlinită, se şi sfârşesc. Oricare publicaţie îşi are povestea ei proprie şi răspunde de felul cum a trimis spre lume  mesajul unor grupări de oameni, care se alătură deloc aleatoriu, ci pe baza unor idealuri comune.
Mă gândesc la peisajul publicistic românesc al urbei noastre, ce poartă greutatea istoriei şi care a creat tradiţii temeinice. Între atâtea apariţii sibiene, „Telegraful Român” dăinuie de la mijlocul secolului al XIX-lea, când fusese la 1853 o iniţiativă şaguniană, şi universul său tematic, centrat pe viaţa bisericească ortodoxă, dar deschis şi la ceea ce înseamnă marea cultură tradiţională,  îi păstrează specificul şi în prezent. Astfel, Sibiul se poate mândri cu cea mai longevivă publicaţie a culturii române, ceea ce metaforic s-a afirmat că este „patriarhul” presei noastre naţionale. Redactor şef timp de 18 ani al publicaţiei, Nicolae Cristea medita în eseul Per aspera ad astra! apărut în 20 ian. /1 febr. 1883 că „munca ziarelor e pentru viitor. Se critică în ziare şi se recompensează în ziare, ce e drept faptele prezentului, scopul ulterior, ce-l urmăresc acestea însă e, a pregăti pe baza acestora viitorul”.  Ziarul „Tribuna”, care de la 1884 până acum răspunde, ca un cotidian, la multe dintre  întrebările momentului, marchează prestigiul  regiunii transilvane din care îşi trage sevele. Lăudabilă este tenacitatea ziarului „Sibiu 100%” care cu mari eforturi se oferă gratuit locuitorilor cetăţii, după cum saşii sibieni, oricât de diminuaţi numeric, continuă şi în prezent să scoată publicaţiile lor de tradiţie.
Publicaţiile academice patronate de Universitatea „Lucian Blaga” susţin oamenii de ştiinţă cu realizările lor şi efortul de punere în circulaţie a ideilor  noi este considerabil, după cum timp de 15 ani am putut constata scoţând  revista „Lumina slovei scrise”, deschisă în cele 20 de numere ale unei prime serii în principal studenţilor noştri, încurajaţi să facă cercetare în domeniul vast al umanismului. În plan literar, prestigioasele reviste „Transilvania”, cu debutul ei din 1868 la Braşov şi dramatice tribulaţii până astăzi în serii succesive,  iar din 1 ianuarie 1990  „Euphorion”, aşezată cu cinstire  sub patronajul Uniunii Scriitorilor din România, au ridicat renumele oraşului, găzduind  afilierea unor talentaţi scriitori puşi să comunice cu lumea cea largă prin recolta proaspătă a condeielor. Mai tânără este revista „Cenaclul de la Păltiniş”, cu un profil complex, atât literar cât şi de artă plastică. 
Atunci când a apărut revista „Rapsodia” acum 15 ani sub sceptrul Cercului Militar local, nu erau mulţi aceia care să bănuiască rolul pe care îl va juca, din momentul în care a devenit singura revistă literară cu apariţie lunară din zona sibiană. Ea este organul publicistic al Cenaclului „George Topîrceanu”, cu o activitate plină de vivacitate nu doar în plan local, ci adesea având invitaţi interesanţi din afara lui, din ţară şi din străinătate.  Pasiunea redactorului-şef  Ioan Gligor Stopiţa şi a secretarului de redacţie Ovidiu Repede
s-a conjugat cu tenacitatea şi ritmul de apariţie lunară, păstrată timp de trei lustri o face de neegalat în regiune.  Secretul?  Iniţiatorii şi-au constituit colective de redactori, prezenţi în portretizarea de pe coperta doi, aceasta fiind o formă de stimulare, dovedită  foarte practică, chiar dacă nu se bucură de aprecierea tuturor cititorilor. Revista are un colegiu de onoare, există foto-reporter propriu, consilier literar  sau senior-editor, precum şi actori profesionişti care ilustrează paginile de mare interes ale cărţilor ce se lansează la şedinţele de cenaclu, lunare şi ele. Fără să atingă nivelul elevat al suratelor ei mai mari, „Rapsodia” îşi are un loc distinct în viaţa literară a urbei, ca prezenţă vie, rezonând cu sensibilitatea unui eşantion bine conturat de intelectuali.  Realitatea este că revista „Rapsodia” are o ritmicitate sănătoasă şi un public cititor constant.  Faptul că ea respiră din ce în ce mai amplu şi în prezent, cunoscută pe meridianele lumii prin forma sa online, având colaboratori constanţi în Germania, Israel etc. este un semn de bun augur.
Modic susţinută financiar de Cercul Militar Sibiu, revista nu s-a lăsat înfeudată tematic unui domeniu restrâns, aşa ca „Observatorul militar”, spre exemplu. Mai mult imagistic, în răstimpuri sunt punctate în revistă unele evenimente militare de interes major, naţional. Cele trei coperte cuprinzând imagini fotografice, realizate profesional de Ştefan Trihenea, au devenit de mult timp spaţiul promovării celor mai semnificative evenimente locale ale momentului. Pentru asemenea rodnică izbândă, colectivul de realizatori merită toată consideraţia noastră şi un îndemn de a continua ce au început cu 15 ani în urmă. 
La ceas aniversar ţin să felicit din tot sufletul pe inimoşii redactori, cei ce fac posibilă o asemenea activitate literară intensă şi consecventă, în ciuda intemperiilor de tot felul, înfruntate de ei cu mult curaj.  Nutrită de activitatea Cenaclului, „George Topîrceanu”, unde sunt citite creaţii literare recente, se vernisează expoziţii de pictură şi se acceptă opiniile oricărui participant, revista aniversată astăzi, 27 septembrie a.c., când la reuniunea festivă au vorbit Ioan Gligor Stopiţa, ca iniţiator şi tenace redactor-şef, scriitoarea Rodica Nicolae venită cu soţul ei tocmai din Bucureşti, Anca Sîrghie, făcând parte din Colegiul de onoare al publicaţiei,  secretarul de redacţie Ovidiu Repede, invitatul special Viorel Popescu sosit de la Iaşi, scriitorul Mihai Posada şi alţi membri ai Cenaclului, şi-a croit  un drum inconfundabil.  În reuniunile lunare ale cenaclului dezbaterile pe teme de interes major sunt vii şi sincere, iar atmosfera este precumpănitor tonică.  Salutare se dovedesc a fi colaborarea şi schimbul de experienţă cu cenacluri ori societăţi culturale din alte centre ale ţării  precum Bistriţa, Deva, Reşiţa etc., ca şi întâlnirile cu românii din Viena, unde redactorii sunt adesea invitaţi. Consider fertile şi lansările de carte pe care le organizez la conaţionalii noştri de peste Atlantic, unde la New York, Denver, Troy, Sacramento şi  Cleveland din SUA, ca şi la Windsor, Toronto, Montréal în Canada duc reviste literare ale urbei noastre. Fără îndoială că toate acestea sunt un bun prilej de a promova pe scriitorii locali şi imaginea Sibiului, scopul esenţial al revistei aniversate astăzi.
Viaţă lungă revistei „Rapsodia” şi cenaclului, care merită să-şi primenească continuu echipa cu tinere talente!

de Anca SARGHIE

Sursa: https://www.tribuna.ro

Viena
Categorii
Sens Giratoriu
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole