Semnal editorial : „Interioare literare” – Liliana Moldovan. Cluj-Napoca : Ecou Transilvan, 2020

Nevoia de dialog în lumea literară se reclamă cu necesitate acum poate mai mult ca oricând,  în condițiile în care polarizarea vieții literare se acutizează, iar, organizațional, linia de demarcație...
Viena

Liliana Moldovan

Nevoia de dialog în lumea literară se reclamă cu necesitate acum poate mai mult ca oricând,  în condițiile în care polarizarea vieții literare se acutizează, iar, organizațional, linia de demarcație desparte fără discernământ pe unii de ceilalți, unii trebuind obligatoriu tratați ca profesioniști, iar ceilalți ca amatori, în sensul cel mai depreciativ al conceptului.

Până în 2006, Uniunea Scriitorilor era singura care legitima statutul de profesionist într-o profesiune nerecunoscută instituțional, meseria de scriitor neasigurând cuiva un loc de muncă, un venit din care să trăiască, chiar dacă profesiunea a fost inclusă în nomenclatorul de meserii. (Totuși, și USR-ul a avut parte de dispute pe seama legitimității, ba chiar și exerciții segregaționiste!)

Firește, primirea în Uniunea Scriitorilor și-a înăsprit criteriile, tocmai pentru a nu se crea inflație și confuzie a valorilor. Aceasta neînsemnând, firește, implicit, că în USR profesionalismul e asigurat prin simpla apatrtenență.

Frustrările au creat o stare de spirit care a dus la înființarea unei organizații în care să se regăsească cei care nu au reușit să fie suficient de convingători pentru accederea în USR.

Liga Scriitorilor din România a reușit să-i recupereze pe mulți dintre scriitorii ținuți pe tușă de USR, să coopteze câteva sute de membri, probabil, în jur de o mie – nu am găsit informații actualizate, să-și organizeze peste treizeci de filiale, să aibă o viață de organizație, să aibă publicații care apar sub egida sa, să desfășoare activități, să acorde premii etc.

Membrii Ligii Scriitorilor și-au văzut de viața lor, iar pentru cei nefamiliarizați cu lumea literară Liga Scriitorilor are suficientă sonoritate care să impresioneze.

Eticheta lipită pe firmă a perpetuat frustrări, complexe, fără să-i inhibe însă pe membrii Ligii să-și deruleze activități, care să le asigure vizibilitate, să umple un gol creat de organizația surată prin abandon al unor responsabilități.

Sigur, nu poate fi vorba de o competiție între Uniune și Ligă, diferența de notorietate și autoritate e irefutabilă.

Liga Scriitorilor își are locul ei, își joacă rolul ei, întreținând, într-un fel, și ea, viața literară, scriitorii amestecându-se adesea între ei fără să mai țină seamă din ce echipă face parte fiecare. Orgoliile nu pot fi ținute însă mereu ăn frâu, așa că incompatibilitățile duc la refuzuri de tot felul, atunci când e vorba de o acțiune literară. Un anume scriitor nu acceptă să meargă cu oricine împreună. Pe de cealaltă parte, unii contribuie și ei, poate fără rea credință, la accentuarea diferenței, la cultivarea separatismului.

O carte de dialoguri, „Interioare literare”, e realizată de Liliana Moldovan doar cu membri ai Ligii Scriitorilor Români – Filiala Mureș, fără vreun accent ostentativ, dar impresia finală e de geografia literară exclusivistă.

În realitate, într-o cordialitate care o caracterizează, Liliana Moldovan stă de vorbă cu o parte dintre autorii mureșeni (cu câteva excepții), membri ai Ligii Scriitorilor, din nevoia de a le face cunoscută activitatea literară, de a le promova preocupările pe tărâm literar – Al. Florin Țene, Emilia Amariei, Ioan Bândilă Mărceanu, Ilie Frandăș, Viorica Feierdan, Mircea Dorin Istrate,  Maria Mărginean, Gina Moldovan,  Constantin Neacșu, Valer Popean, Nicolae Suciu, Ilie Șandru, Viorica Șutu, Elena Voichița Toma, Ani Vanda, Florentina-Claudia Vodă, autori cu prezențe discrete în presa literară, dar fiecare cu cărți, mai ales de poezie, pentru că… românul s-a născut poet, nu-i așa.

Liliana Moldovan, nu are prejudecăți, îi abordează pe fiecare în parte cu seriozitate și respect pentru activitatea literară.

Cu ani în urmă, într-o colecție „Geografii literare”, am publicat cărți distincte cu autori mureșeni, clujeni, bistrițeni, într-o încercare de panoramare geografică a fenomenului literar.

O proiecție de sociologie literară care oferă informații utile despre mișcarea literară din provincie, dincolo de „Uniuni” sau „Ligi”.

Valorile se cern, rămân, fiecare are „dreptul la timp”, fiecare își ocupă locul său și nu pe al altcuiva.

Până la urmă, e loc pentru toată lumea. Și fiecare are propria „scară la cer”.

NICOLAE BĂCIUȚ

 

Viena
Categorii
Exclusiv
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole