Smart city: la Iaşi pe hârtie, la alţii pe stradă. E un vis să te plimbi prin ”fratele” Eindhoven

Ştiţi ce este un smart city? Expresia e tot mai des auzită în ultima vreme la Iaşi, şi nu numai aici. De altfel, în colaborare cu IAŞI AI, comunitatea...
Viena

Ştiţi ce este un smart city? Expresia e tot mai des auzită în ultima vreme la Iaşi, şi nu numai aici. De altfel, în colaborare cu IAŞI AI, comunitatea de inteligenţă artificială din Iaşi, Primăria a realizat un site cuprinzător cu tot ceea ce înseamnă acest concept: de la administrare inteligentă – cu participarea cetăţenilor la actul administrativ, cu responsabilitate şi eficienţă, cu transparenţă etc. – până la cetăţeni inteligenţi, adică cei care fac alegeri inteligente de stil de viaţă, sunt responsabili în privinţa consumului de energie, participă la consultări publice, colectează deşeurile selectiv etc. Unde ar trebui să ajungem? Pagina de internet iasismartcity.ro prezintă destul de corect situaţia la zi a aplicării tuturor acestor cerinţe în oraş, şi este deschisă propunerilor. Totuşi, aici găsim mai degrabă un ghid care trebuie urmat pentru transformarea oraşului într-o comunitate în care atât locuitorii cât şi vizitatorii să trăiască, să se deplaseze, să interacţioneze cu diferite instituţii într-un mod cât mai confortabil. Ce înseamnă toate acestea, practic? Un model de aplicare a acestui concept găsim într-un oraş înfrăţit cu Iaşul şi legat de noi printr-o linie aeriană directă: Eindhoven.

La fel ca oricare altă localitate din Olanda, Eindhoven şi-a dezvoltat continuu infrastructura de transport. Bicicletele şi pistele omniprezente pe orice stradă arată clar cum preferă locuitorii să se deplaseze. De altfel, un obiectiv pe termen mediu al administraţiei este să excludă circulaţia autovehiculelor în centrul oraşului, şi aşa redusă acum. Nivelul de poluare, practic insesizabil, ar scădea şi mai mult, ne-a explicat Delia Mitcan, coordonatoarea mai multor proiecte derulate de primăria oraşului.

Mai bine fără trafic Lejeritatea traficului este primul semn vizibil ce caracterizează un oraş inteligent. În Eindhoven, pietonii şi bicicliştii impun legea pe stradă: semafoarele instalate în intersecţii „se fac” verde pentru ei în cel mult 15-20 de secunde de la apăsarea pe buton. Mai mult, pentru creşterea mobilităţii urbane, firmele şi instituţiile locale îşi încurajează angajaţii să lucreze o zi pe săptămână de acasă. Şi, într-adevăr, oraşul e foarte aerisit în prima parte a zilei. Spre prânz, majoritatea magazinelor se deschid şi oamenii umplu străzile. Tot nu e suficient, ne spune Delia Mitcan, înainte să ne arate ce a făcut administraţia locală cu banii oferiţi printr-un proiect european ca să fluidizeze şi mai mult un trafic pe care noi îl vedeam deja perfect. 

 Triangulum este unul dintre cele 12 proiecte lansate prin programul Horizon 2020 al UE, program destinat cercetării şi inovaţiei, având un buget uriaş pentru exerciţiul financiar 2014-2020: aproape 80 miliarde euro. Din România, Suceava în 2014 şi Cluj-Napoca plus Focşani în 2017, au fost selectate în trei proiecte diferite să aplice modele puse deja la punct şi funcţionale în oraşele pilot. Concret, fiecare asemenea proiect are desemnate trei oraşe pilot, câteva oraşe care preiau proiectele „la cheie” şi le aplică „acasă” şi, eventual, un oraş observator. Suceava, de exemplu, „învaţă” de la Stockholm, Koln şi Barcelona cum să reducă consumul de energie, respectiv să crească eficienţa energetică a clădirilor, să reducă emisiile de dioxid de carbon oferind alternative pentru transport (public, piste de biciclete etc.), folosirea surselor alternative de energie (solară) şi colectarea separată a deşeurilor. 

 Toate acestea sunt aplicate centrului oraşului, zona aleasă pentru derularea proiectului. Unele dintre aceste obiective sunt deja cunoscute şi ieşenilor. La rândul lui, Clujul mizează pe optimizarea producţiei şi distribuţiei energiei termice în cartierele de locuinţe ale oraşului şi pe optimizarea încărcării electrice şi a performanţelor autobuzelor electrice în condiţiile sezonului rece. District pilot cu fabrici şi uzine Dacă „urmăritorii”, precum Suceava, preiau punctual ceea ce cred că li se potriveşte, ce fac oraşele fanion? Olandezii din Eindhoven sunt în echipă cu englezii din Manchester şi cu norvegienii din Stavanger. Proiectul Triangulum este completat de Leipzig, Praga şi Sabadell (Spania), iar observator este oraşul Tianjin (China). Apelul de proiecte lansat în 2014 a fost pus în aplicare în trei ani, 2015-2018, iar până în februarie 2020 decurge ultima etapă, doi ani de monitorizare, ne-a explicat Delia Mitcan, coordonatoarea secţiunii olandeze a proiectului. Finanţarea europeană pentru întreg proiectul, de 25 milioane euro, este completată din bugetele locale până la 30 de milioane. Deşi obiectivele sunt comune, fiecare dintre cele trei oraşe lider au pus accent pe ceea ce au considerat mai potrivit de aplicat în plan local, însă fără să neglijeze celelalte opţiuni: Manchester – pe tehnologia transmiterii informaţiilor şi comunicaţiilor, Stavenger – pe eficientizare energetică, iar Eindhoven – pe mobilitate. 

 Olandezii au ales câteva zone din oraş, pilot fiind fostul complex industrial Philips. La sfârşitul anilor ’90, compania şi-a mutat producţia în alte ţări, între care şi România, iar administraţia şi departamentele de cercetare-proiectare, la Amsterdam. Însă oraşul nu a intrat în regres odată cu plecarea celor care l-au ridicat. Dimpotrivă. Împreună cu una dintre cele mai mari firme de construcţii din Olanda, administraţia locală a relansat dezvoltarea complexului industrial, pe baza unui parteneriat public privat.  

Puterea informaţiei la îndemână Mare parte din clădirile industriale şi locuinţele angajaţilor de la Philips au rămas „pe loc”, iar Triangulum a folosit ca un LivingLab districtul Strijp-S, pentru a testa şi dezvolta noi aplicaţii smart. Cu alte cuvinte, l-a făcut să funcţioneze inteligent.  

 Cu ajutorul senzorilor amplasaţi în locurile de interes şi aplicaţiei dezvoltată şi pusă în aplicare prin proiect, poţi să găseşti cel mai apropiat loc de parcare liber în intervalul orar care te interesează, poţi să găseşti o staţie de încărcare liberă pentru maşina electrică pe care o conduci, indicatoarele stradale digitale îţi arată cât faci mergând pe jos sau cu bicicleta până la anumite instituţii sau alte obiective din zonă. Totul, peste un sistem de management al circulaţiei prietenos cu toţi participanţii la trafic. Cu toată limpezimea aerului, măsurile antipoluare sunt omniprezente. Strijp-S este un district în care clădirile nu sunt construite unele peste altele, ca în alte oraşe, iar copacii şi spaţiile verzi abundă. Foarte puţine clădiri ating zece etaje. Mai înalte sunt vechile coşuri de fum industriale, trei la număr, toate din cărămidă roşie, care arată de parcă ieri ar fi fost construite şi care se înalţă zvelte printre vechile şi noile construcţii.  

 Spaţiile de birouri au devenit, şi ele, inteligente, prin optimizarea consumului de energie. De exemplu, încălzirea poate fi comandată de la distanţă – pornită cu o oră înaintea începerii programului. În schimb, încălzirea locuinţelor cu ajutorul panourilor solare are puţini aderenţi: localnicii vârstnici nu văd de ce să mai investească în casele lor, iar cei tineri depind de dinamica pieţei muncii şi vor să se poată muta oricând. Mai departe, trecem la un nivel superior. Ce se întâmplă cu uriaşa bază de date (ICT) care conţine toate aceste informaţii? Delia Mitcan ne-a explicat că datele sensibile se anonimizează, iar arhiva astfel protejată poate fi rulată de dezvoltatorii de aplicaţii.  Administraţie # imaginaţie Studiile realizate de administraţia locală împreună cu Universitatea Tehnică şi cu partenerii din proiect, mari companii locale, au mers până într-acolo încât au descoperit că iluminatul stradal într-o anumită nuanţă de culoare temperează spiritele şi că la asta contribuie şi pulverizarea aromei de portocale. O stradă renumită cândva pentru numeroasele acte de violenţă, Stratumseind, unde încăierările consumatorilor de la terase se ţineau lanţ, a fost redată astfel circuitului turistic. „Important este ceea ce înveţi din tot acest proces”, ne-a spus Delia Mitcan. Înainte să plece din România, ea a lucrat la mai multe proiecte de consultanţă şi a făcut parte din echipa care a realizat în 2007 Strategia de Dezvoltare a Municipiului Iaşi, Orizont 2020. Acum face acelaşi lucru, dar cu rezultate vizibile şi neîntârziate de birocraţie, într-o structură de administraţie locală cu reguli simple şi clare: deciziile sunt luate cu consultarea populaţiei, iar, dacă e vorba de o îngrădire, oferirea unei alternative e obligatorie. În rest, e imaginaţie şi creativitate. 

Sursa: ziaruldeiasi.ro Autor: Radu Mesnita

Viena
Categorii
Olanda
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole