STUDENT ÎN BELGIA: TIMP

Timp Petale rupte înoată-n vânt și se așează pe un cuvânt. S-au deschis porțile voioșiei căci crește-n piept o floare vie. Am terminat săptămâna trecută cu examenele; a fost...
Viena

Timp

Petale rupte înoată-n vânt
și se așează pe un cuvânt.
S-au deschis porțile voioșiei
căci crește-n piept o floare vie.

Am terminat săptămâna trecută cu examenele; a fost o adevărată bucurie. Le-am dat pe toate online, ba oral, ba în scris, adică un document Word pe care l-am avut de trimis. Mi-au plăcut materiile la care am avut de învățat în sesiunea aceasta: filosofie antică, etica afacerilor, filosofie politică, filosofia științei, budism, psihologie. Pe lângă acestea, am avut și seminare: la fenomenologie şi la filosofie socio-politică. La acestea am avut de dat eseuri, nu examene.
Filosofia antică îți pune pe tavă feluri de mâncare exotice, dar total străine contemporaneității. Poți extrage sfaturi pentru self-help de la stoici, cinici, și epicureici, dar nu le poți asimila modelul asupra universului. Până la urmă sunt atâția ani între perioada când au scris ei și perioada scrierilor noastre. Filosofia politică parcă vine ca un strat peste cea antică și ridică principiile etice la planul social. Filosofia politică se uită, în principal, la relația dintre cetățeni și stat, proprietatea și drepturile fiind cuvinte cheie în lupta veșnică între ‚dreapta’ și ‚stânga’.
Filosofia științei te aruncă în probleme contemporane legate de termenii și metodologia științifică. Cât de adecvată este inducția și abducția ca metode de atingere a unei concluzii? Deși ambele sunt adesea folosite în practica științifică, ambele sunt problematice. De la un număr limitat de rațe nu poți spune ceva despre toate. De asemenea, am discutat despre problema reproductibilității, adică faptul că majoritatea încercărilor de a reproduce un experiment au eșuat. Asta arată că încrederea în știință este ceva ce trebuie tratat delicat (nu negată, ci critic evaluată). Budismul și psihologia, din două unghiuri diferite, se uită la cauzele reacțiilor noastre.
Miercurea viitoare, pe opt iulie, vor veni și rezultatele. Le aștept curios, dar liniștit, căci știu că am făcut bine. Așadar, îmi dau voie să fiu fericit… să aștept în tihnă toamna, când voi fi în anul trei la facultatea de filosofie din Leuven (K.U. Leuven), Belgia. Până atunci, am trei luni în care să fac tot ce îmi place, de la citit beletristică și filosofie, scris poezii, uitat la filme, cursuri și podcast-uri, mers cu bicicleta, ieșit cu prietenii. Căldura este singurul deranj în acest moment. Fiecare după amiază în luna asta, m-am plimbat în parcul I.O.R. și am ascultat muzică precum Pink Floyd, Portishead, Dido, The Beatles, Gotan Project, Harry Tavitian, și Hidden Orchestra. Un playlist eclectic, dar în același timp unit prin accentuarea unei stări meditative combinate cu puseuri experimentale și evocative.
Portishead sunt o formație delicată, suavă și interesantă de trip hop. De la Harry Tavitian ascult albumul „Axis Mundi”, o colaborare cu Orient Express (români toți). Hidden Orchestra este numele de scenă al multi-instrumentalistului și compozitorului Joe Acheson ce cântă electro-jazz și muzică ambientală.
Timpul este ca o cremă ce pătrunde peste tot, nimic nu îi scapă. Ziua de poimâine va fi în scurt timp la fel de actuală precum clipa aceasta. Uneori am impresia că voi fi tânăr veșnic; un tipar sau mecanism de apărarea. Mi-am dat seama că totul este în prezent; în sensul că bătrânețea mea tot acum e. Ceva pare a avea mai puțin impact căci e în viitor, însă este doar o iluzie. Viitorul devine prezent. A deveni prezent înseamnă că acel viitor este prezentul neactualizat, încă. Chiar sunt curios cum va arăta viitorul, iar o parte din curiozitate îmi va fi cert satisfăcută. Fiecare om trăiește o sută și ceva de ani maxim. Nu e mult. Terra are 4 543 miliarde de ani. Fiecare clipă e o ocazie de a învăța atâtea. Îți observi corpul, te uiți la cei din jur, asculți un podcast, descoperi oameni noi, și tot așa. Sunt atâtea oportunități și îmi este greu să profit de toate. Nici nu m-am antrenat suficient să le surprind. Pe lângă carte e importantă și relaxarea.
de Radu D. Nedescu

Viena
Categorii
BelgiaEducaţie - Premii
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole