Sufocarea socială asupra omului

În toate formele ei, societatea este un mediu creat și organizat care oferă avantaje, condiții și beneficii spre creșterea ei. Ea crește pe munca celor care doresc aceste beneficii...
Viena

În toate formele ei, societatea este un mediu creat și organizat care oferă avantaje, condiții și beneficii spre creșterea ei. Ea crește pe munca celor care doresc aceste beneficii și avantaje. Adică noi.

Ce ne dă societatea?

  • Posibilitate de câștig material – un job sau o colaborare.
  • Certificare că ne naștem, ne căsătorim, murim – dar nu că trăim.
  • Posibilitate de creditare – un alt mod de înrobire.
  • Confortul și apropierea de serviciile dorite – lenea spre a se mai descurca omul singur.
  • Alimente procesate, rafinate și pasteurizate – cu zero nutrienți vii.
  • Apropiere de locurile cele mai frecventate – magazine, farmacii, parcuri.
  • Posibilitate de distracție – ca omul să fie distras (rupt) de la el însuși.
  • Sistem de educație – bun pentru societate – în opoziție cu dezvoltarea individuală.
  • Transport în comun – pentru traiectoria leneșilor care fac fundul și coapsa mare.
  • Reduceri, reclame și oferte – pentru cheltuirea rapidă și sigură a câștigurilor noastre.

Ce ne ia societatea?

  • Timpul
  • Energia
  • Tenacitatea
  • Ideile
  • Autoobservația
  • Atenția pe scopul interior, în favoarea unuia exterior
  • Bucuria de a sta în liniște – cugetarea
  • Impozite și taxe pentru lucrurile noastre

Astfel, e ușor de dedus că omul de la oraș este suma trocului între el și societate.
Iar fiecare moment este gestionat în favoarea celei mari – societatea, care îl pune în mișcare, spre defavoarea lui însuși, rămânând fără mișcare sau energie.

Omul de la sat, munte, pădure, care nu caută avantajele, beneficiile și condițiile locuirii în societate, pe lângă durata existenței sale de viață mai mare, cât și a felului în care își desfășoară viața interioară în relație nemărginită cu natura, are ca efect propria și deliberata alegere spre folosirea timpului așa cum își dorește.

Un astfel de om are capacitatea să vadă ce natura a pregătit pentru el.
Un om din societate are capacitatea să vadă ce aceasta a pregătit pentru el.

Digitalizarea celui de la oraș îi oprește omului funcțiile cerebrale de memorare, autoeducație și inovație. Toate acestea prin însăși cantitatea enormă de fotoni intrați prin ochi în creier, el neputând procesa toate sarcinile dorite. Doar o parte din ele. Din restul apare frustrarea.

Fiind doar o chestiune de timp până când creierul unui om trecut și ierarhizat în sfera digitală va primi medalia de onoare a unuia care a pierdut complet și ireversibil legătura cu cea care l-a creat: Natura, prin toate mijloacele ei inferioare (forma din pământ) și superioare (sufletul din Soare).

Desfătarea unui om de societate, prin tot confortul ei sporit, este înlănțuirea de lumea artificială, creată pe bază de interese, orgolii și importanță. Un astfel de om va dobândi, ca și albina dintr-o floare, exact ce caută, pe baza nevoilor sale.

El va intra, pe deplin ignorant, și cu o siguranță de taur, în ringul de la Pamplona, spre nefericita situație venită din decăderea lui ca entitate, la nivel de slujitor al unor legi create pentru susținerea întregului, nu pentru creșterea individului, ca parte din întreg.

Pentru creșterea naturală, organică, a tuturor funcțiilor dăruite omului de către Natură, el are de urmat mai multe legi pe care le menționez aici:

  • Legea vibrațiilor – care poate fi observată în locuri aglomerate sau lipsa lor, într-o pădure de pini
  • Legea creșterii și descreșterii – armonia naturii naște și omoară forme și ființe pentru susținerea ei însăși
  • Legea sunetelor – pentru integrarea materiei spre armonia generală, pentru completarea naturii
  • Legea trinității – orice forță activă este oprită de una pasivă, fiind conciliată de una neutralizatoare. Ca vânzătorul și cumpărătorul, negociind în bani. Sau mama și tata, oprind o ceartă când apare copilul.

Cu admirația pentru cel ce înțelege și pune în practică, pentru propria lui gospodărie, aceste deducții ale mele, îl invit cu dragă curtoazie să nu deschidă gura mai departe până nu înțelege pe deplin ceea ce am spus mai sus.

Rămâi cu bine!

Alexandru Plesea
Cu dragoste și respect, a fost un privilegiu să-ți scriu aceste lucruri.
Plesea Alexandru
Viena
Categorii
ActualitateRomâniaSănătate
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole