Un vifor suflă din oglinzi

Un vifor suflă din oglinzi Și omizile rod tăcerea-n frunze Din secol mai cad cărămizi când pe străzi alunecă meduze. *** Un vifor de lumină cade-n zori În versuri...
Bojdeuca din Ţicău iarna
Viena

Al Florin Țene

Un vifor suflă din oglinzi

Și omizile rod tăcerea-n frunze

Din secol mai cad cărămizi

când pe străzi alunecă meduze.

***

Un vifor de lumină cade-n zori

În versuri șoptite la iubită

Când toamna alungă cârduri de cocori

Și noaptea mă-npinge spre ispită.

***

Un vifor suflă fără temei

Când sabia pe coapse-mi alunecă

și mâna-mi arde pe pulpe de femei

în noaptea când luna se-ntunecă.

***

Un vifor suflă din ochii ei

ieșind din secolul trecut

iar vremea dintre noi fără temei

ne urcă iubirea pe un scut.

***

Un vifor suflă din oglinzi

Când nu mă recunosc în ele

simt cum între pulpe mă cuprinzi

și urc nestingherit spre stele.

Al.Florin Țene

Viena
Categorii
Exclusiv
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole