Viața și activitatea scriitorului-savantului Nicolae Mătcaș

„Nicolae Mătcaș: risipă și măsură”, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu, Colecția „Bibliographica”, Chișinău, Ed.Garomont Studio, 2020, pagini 400 În contextul aniversării de 80 de ani de la naștere a distinsului...
Viena

Nicolae Mătcaș: risipă și măsură”, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu, Colecția „Bibliographica”, Chișinău, Ed.Garomont Studio, 2020, pagini 400

În contextul aniversării de 80 de ani de la naștere a distinsului om de cultură Nicolae Mătcaș (doctor în științe filologice, prof.univ., savant, scriitor, politician, Ministru al Învățământului și Științei din R.Moldova în perioada anilor 1990-1994, etc.) este pusă în lumină lucrarea bibliografică „Nicolae Mătcaș: risipă și măsură”, apariție editorială elaborată în cadrul Secției studii și cercetări a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău, Colecția „Bibliographica”, tipărită la „Garomont Studio” în anul 2020, cu un cuprins de 400 pagini. Autori-alcătuitori ai acestui volum de prestigiu, care onorează activitatea și viața unui scriitor și savant de mare valoare din Basarabia – Nicolae Mătcaș, sunt Elena Ungureanu (dr.hab., prof.univ., AȘM și USM) și Maria Cudlenco (directoarea Bibliotecii publice din satul Crihana Veche, Cahul, localitatea de baștină a lui Nicolae Mătcaș), ediția integral îngrijită de Mariana Harjevschi (dr., director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, Chișinău), iar coordonatorul publicației este Lidia Kulikovski (dr., conf.univ., bibliotecară, bibliografă).

Volumul „Nicolae Mătcaș: risipă și măsură” este structurat într-o formulă bine sistemată ce indică valori integrate în activitatea intelectuală și spirituală a unui Om – Nicolae Mătcaș fiind protagonistul ce interpretează rolul principal în această operă literară, având în același timp și rolul de reprezentant de frunte în cultura românească, de la arta didactic-științifică până la arta scriitoricească. Conform acestei structuri bine definită, lucrarea bibliografică despre activitatea și viața distinsului domn Nicolae Mătcaș este completată din zece capitole, notă asupra ediției și tabelul cronologic. În secțiunea Notă asupra ediției se stipulează lucruri adevărate și demne de atenție despre personalitatea Nicolae Mătcaș, coordonatorii acestui proiect afirmând: Volumul constituie un omagiu adus domnului Nicolae Mătcaș – profesor universitar, filolog, publicist, om de stat, poet, personalitate marcantă în lumea universitară și științifică și în viața social-politică și culturală din Republica Moldova și din România – cu ocazia jubileului de 80 de ani. Având la bază biobibliografia editată anterior cu ocazia aniversării a 70-a a omagiatului, alcătuită de către dna Maria Cudlenco, prezenta ediție a fost completată cu mai bine de 500 de surse apărute de sub pana scriitorului pe parcursul ultimului deceniu (2010-2020)”. Trecerea în revistă a celor 10 capitole din volum reprezintă ansamblul de informații cu multiple aspecte despre preocupările intelectuale ale domnului Nicolae Mătcaș – este vorba de o muncă enormă realizată de-a lungul timpului, despre acțiuni nenumărate de diverse tipuri adunate în palmaresul socio-spiritual-intelectual, respectivele fiind realizate în scopul de a promova frumosul, utilitatea și necesarul în existența evolutivă a ființei umane din astă lume – creația literară și academică a Domniei sale având o pondere aparte în cultura neamului românesc din Basarabia și România.

După cum am menționat și în cronicile anterioare, scrise cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la naștere, distinsul profesor-savant-scriitor Nicolae Mătcaș este un mare luptător pentru ideea de unitate națională românească, pentru verticalitatea valorilor naționale românești, respectivele întruchipând în sine tot ceea ce militează pentru reunirea neamului românesc, pentru limbă- cultură-identitate și tradiții românești. Cu un intelect și o cultura spirituală aparte, Nicolae Mătcaș este acea personalitate distinctă care în primii ani de independență a reușit să readucă în viața basarabenilor unitatea de conștiință națională, veridicitatea despre istorie și valorile naționale ale neamului românesc – procese care au fost mutilate de-a lungul istoriei de până la 1990. Fiind Ministru al Învățământului și Științei în perioada anilor 1990-1994, Domnia sa a produs modificări radicale în procesul de învățământ național, astfel contribuind enorm la punerea în practică de studiere obligatorie a limbii române în toate instituțiile de stat – de la cel preșcolar până la cel universitar, cu revenire la alfabetul latin; a introdus în școli obiectul de studiu de limba și literatura română, istoria românilor cu utilizarea manualelor românești; în concordanță cu oficializarea limbii de stat, aceasta fiind „Limba română”; a pus în aplicare etnonimul de „limba română” și „popor român” în întreg sistemul de învățământ național basarabean și în întreaga țară; a introdus sistemul de 10 puncte de evaluare a cunoștințelor elevilor și, respectiv, de integrare în învățământul românesc și cel european; a realizat înființarea ciclului de învățământ liceal, cât și studierea aprofundată a limbilor străine în scoli, mai ales a limbii engleze și pentru elevii români din Basarabia unde aceștea în perioada sovietică nu aveau dreptul să o învețe; a creat modalitatea de trimitere la studii în România a elevilor si studentilor, în așa mod contribuind enorm la punerea în aplicare a unor acorduri interstatale, în rezultat statul român asumându-și toate cheltuielile pentru studii, cazare și trai ale studenților basarabeni; cât și multe alte realizări nespus de frumoase obținute în folosul și dezvoltarea intelectuală a poporului român din Basarabia. Nicolae Mătcaș a luptat mereu pentru a crea condiții cât mai bune întru consolidarea tuturor proceselor democratice din sistemul de învățământ basarabean, cât și din alte domenii din întreaga țară de după anii 1990, cât și până la această perioadă. Prin capacitatea de a fi un Om integru al intelectualității, al culturii și al spiritualității, dar și un mare patriot al poporului român basarabean, Domnia sa a pledat mereu pentru echitate istorică, pentru oficializarea limbii române în cadrul țării, pentru soliditatea și stabilitatea proceselor de unitate națională românească în primii ani de independență. Pentru a încuraja cât mai mult poporul român din Basarabia în învățarea grafiei latine și a limbii române, Nicolae Mătcaș cu începere din octombrie 1989 și până la sfârșitul anului 1990 a realizat zilnic la televiziunea moldonenească, în colaborare cu Ion Dumeniuk (Directorul Departamentului pentru funcționarea limbilor din Moldova, doctor în științe filologice, profesor universitar, savant etc), o emisiune cu titlul „Învățăm a citi și a scrie cu caractere latine”, iar în 1990 a pus în lumină un șir de lucrări lingvistice cu privire la regulile și normele scrierii în grafie latină precum: „Norme ortografice, ortoepice și de punctuație ale limbii române”; „Îndreptar de ortografie”; „Elemente de ortografie și ortoepie a limbii române”; „Ortografia și ortoepia limbii române în tabele și blocuri schematice”, etc. De menționat, domnul Nicolae Mătcaș pe lângă activitatea politică și administrativă în organele publice de stat a activat de-a lungul vieții sale și în calitate de profesor universitar în cadrul Universității de Stat din Moldova și a Universității Pedagogice „Ion Creangă” mai mult de peste 30 de ani. Domnia sa a fost un profesor universitar cu o pregătire excelentă în domeniul filologic, lăsând ca moștenire patrimoniului științific și cultural național o întreagă colecție de lucrări științifice și metodice de o valoare aparte. Nicolae Mătcaș este autorul și coautorul zecilor de monografii destinate învățământului preuniversitar și universitar – „Limba română: manual pentru clasa a 7-a, 1990; „Elemente de morfologie în clasa a VI-a, 1983; „Introducere în lingvistică”, ediția I, 1980, și ediția II, 1987; „Lingvistică generală”, 1985, „Limba română literară contemporană. Sintaxa”, 1987; și multe altele – , și este unul din membrii coordonatori al volumului „Limba română este patria mea: Studii. Comunicări. Documente”: antologie de texte publlicate în revista „Limba Română”, 1991-1996, Chișinău, Editura Revistei „Limba Română”, Fundația Culturală „Grai și Suflet”, 1996; respectiv, a publicat mai mult de 250 de studii științifice și metodice, articole de cercetare științifică. După o asemenea carieră prodigioasă în domeniul științific, educativ-instructiv, universitar, politic, administrativ și după nenumărate realizări nespus de frumoase și utile pentru poporul român basarabean, Nicolae Mătcaș în anul 1994 este demis din funcția de Ministru al Educației și Științei, odată cu venirea la putere a unui partid de o altă orientare politică, învinuirile fiind de românizarea sistemului de învățământ național. În cele din urmă, domnul Mătcaș este nevoit să emigreze în România unde până la vârsta de pensionare activează în calitate de expert în Direcția Relații Internaționale din cadrul Ministerului Educației, Tineretului și Cercetării din București.

Pe lângă activitatea fructuoasă în domeniul științific, pedagogic, politic și administrativ Nicolae Mătcaș își valorifică intelectul cu mult succes și în calitate de scriitor, realizând creații literare în domeniul poeziei, eseisticii, publicisticii. De-a lungul timpului a publicat zeci de cărți, printre ele: „Surâsul Giocondei”, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1997; „Azur”, Ed. Augusta, Timișoara, 2002; „Coloana infinitului”, Ed. „Pro Transilvania”, București, 2003; „De-a alba – neagra”, Ed. Muzeul Literaturii Române, București, 2006; „Bolnav de țară”, Ed. TipoMoldova, Iași, 2016; etc.; iar versurile ilustrului poet Nicolae Mătcaș sunt publicate în antologiile „Eterna iubire”, „Iubirea de metaforă”, „Sonetul românesc”, „Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni”, cât și în multe altele. Lucrările literare (poeme, eseuri, articole de analiză, publicistică) ale Domniei sale sunt prezente în numeroase reviste de cultură din România, R.Moldova, SUA, Canada, Ucraina; toate reprezentând valoare prin aspectul de calitate și estetică. Creația literară a domnului Mătcaș este una despre istoria, viața și suferința românilor basarabeni; despre calvarul limbii române din Basarabia; a dorului și a dragostei față de glia strămoșească, de propria țară, de limbă, de neam, de sentimente și stări sufletești pentru întreg ținutul românesc. Nicolae Mătcaș de-a lungul timpului a creat opere literare și științifice de mare valoare, acest lucru fiind menționat de către numeroși oameni de știință și de cultură, unul dintre ei fiind doctorul habilitat în științe filologice Elena Ungureanu, care menționează: „Opera poetică a lui Nicolae Mătcaș valorifică din plin motivul creației, unde se face uz de o bogăție de procedee stilistice și fuguri retorice, lexic captat din toate straturile, registrele și stilurile funcționale ale limbii române (neologisme, arhaisme, regionalisme, cuvinte inventate etc.) precum și elemente de sintaxă poetică demne de analiză…”.

Personalitatea Nicolae Mătcaș este prezentă în enciclopediile și calendarele naționale din Basarabia și România. Domnia sa este membru al Uniunii Jurnaliștilor din R.Moldova, Uniunea Scriitorilor din România și Moldova, Societatea de Științe Filologice din România, membru al Colegiului de redacție al revistei „Limba și literatura română” din București și al Colegiului de redacție al revistei „Limba română” din Chișinău; în același timp este deținătorul numeroaselor premii și distincții de stat: Ordinul Republicii (2010) și Gloria Muncii (1996), Chișinău; titlul onorific de doctor Honoris Causa al Universității din București (1994) și al Universității „Al. Ioan Cuza” din Iași (1993); titlul onorific de „Eminent al învățământului public din RSSM” (1969) și „Eminent al învățământului superior din URSS” (1980); cât și alte premii, diplome de onoare. Despre valoarea creației literare și științifice a distinsului domn Nicolae Mătcaș au scris: Tudor Opriș, Aurel SasuMihai Cimpoi, Anatol CiocanuAna Bantoș, Theodor Răpan, Florin Grigoriu, Nicolae Dabija, Elena Ungureanu, Gheorghe Vodă, Mihai Dolgan, Veronica Bâtcă, Ionel Marin, Maria Diana Popescu, Galina Martea, Iurie Cujbă, Ioan Mazilu-Crângaşu, precum și multi alți critici literari de o mare pondere în cultura și literatura română.

Toate aceste merite și realizări sunt înscrise și în lucrarea de față „Nicolae Mătcaș: risipă și măsură”. În capitolul I „Nicolae Mătcaș – Tribun și Estet” sunt adunate studii biografice și interviuri realizate de domnul Mătcaș în comun cu ziariști, academicieni, scriitori, printre ei regăsindu-se Elena Ungureanu, Maria Gudlenco, Alina Chiriac-Ivașcu, alții. Subiectele ce țin de statutul limbii române din societatea basarabeană sunt trecute în capitolul întitulat „Numai în miezul limbii”, având un spațiu completat din studii de referință, semnate de protagonistul cărții. Ulterior este prezent capitolul „O limbă – o națiune” unde cuprinsul este întregit de un raport imens la Conferință științifică din 20-21 iulie 1995 cu tematica „Limba română este numele corect al limbii noastre”; cu comunicări și articole despre „Legislația lingvistică și identitatea națională a basarabenilor”; respectiv și prezența unei Scrisori deschisă, adresată conducerii republicii despre procesul de afirmare a limbii române ca atribut esențial al statalității R.Moldova. În această diviziune este prezent și omagiul oferit distinsului filolog Ion Dumeniuk (Directorul Departamentului pentru funcționarea limbilor din Moldova, doctor în științe filologice, profesor universitar, savant etc), întitulat „Ion Dumeniuk, căzut în marea bătălie pentru limba română din Basarabia”, mesaj care readuce în actualitate evenimentele din societatea basarabeană ce au avut loc în primii ani de independență statală. În secțiunea „Microfonul 3 sau unul între mulți” sunt prezente o multitudine de cronici, recenzii, studii dedicate omagiatului, printre autorii acestor comunicări sunt ziariștii și scriitorii Constantin Tănase, Vlad Pohilă, Nicolae Dabija, Alexandru Bantoș, Petru Soltan, Vlad Pâslaru, Dionis Lica, Ion Ciocanu, Valentina Butnaru. În capitolul „Dragostea e ardere deplină” ne reîntâlnim cu creația literară în versuri a domnului Nicolae Mătcaș, versuri dedicate neamului românesc – poemele „În limba română”, „O Țară am”, „Român mi-i neamul, românesc mi-i graiul”, altele. Un alt capitol „Prelat al limbii” este dedicat criticii literare, cronici privind creația poetică a domnului Mătcaș, autorii acestor recenzii sunt Veronica Bâtcă, Tudor Opriș, Constantin Șchiopu, Ana Bantoș, Theodor Răpan, Maria Diana Popescu, Elena Ungureanu, etc. La capitolul „Bibliografie” este înregistrată întreaga activitate științifică și universitară, didactică, publicistică, literară, poetică a omagiatului, conținând peste 900 de surse bibliografice și este structurat prin secțiunile: „Nicolae Mătcaș – profesor universitar, lingvist” (cuprinde manuale, materiale didactice în volume de autor și coautor, lucrări lingvistice, filologice, de cultivare a limbii, articole, indicații metodice și lecții de învățare a limbii, cărți redactate, recenzii, eseuri în culegeri și în ediții periodice); „Nicolae Mătcaș – publicist, om de știință, om politic, demnitar” (cuprinde materiale de sociolingvistică, publicistică, interviuri, dialoguri, dezbateri, polemici, scrisori etc., totul din genericul „File din marea bătălie pentru limbă și alfabet”); „Nicolae Mătcaș – poet” (versuri publicate în antologii și publicații periodice); „Nicolae Mătcaș despre personalități notorii”; „Studii și referințe la activitatea lui Nicolae Mătcaș”; „Versuri dedicate lui Nicolae Mătcaș”; „Documente audio-video” (înregistrări audio din fonoteca Radio Moldova (1987-1996) și înregistrări video din arhiva TV Moldova 1 (1989-1995). Respectiv, „Nota asupra ediției” și „Bibliografia” se înscriu cu Index de nume, Index de publicații periodice și Index de resurse electronice. În capitolul „Ultimul LAOCOON” au fost înserate aprecieri ale contemporanilor săi (fragmente dedicate profesorului Nicolae Mătcaș). La sfârșitul cărții ne întâlnim și cu o secțiune întitulată „ADAGIO”, care poartă semnătura soției regretatului profesor universitar Ion Dumeniuk, astfel Elena Dumeniuk descrie cu profundă emoție lucruri despre activitatea și prietenia dintre cei doi mari luptători pentru limba română din spațiul basarabean.

După cum au menționat coordonatorii acestui proiect minunat – „Prezentul volum omagial este destinat cercetătorilor, universitarilor, studenților, precum și tuturor celor interesați de istoria luptei pentru limba română din Basarabia de la sfârșitul secolului trecut până în prezent” – , la rândul meu ar urma să spun că această lucrare de valoare merită a fi lecturată de întreg publicul cititor, pentru că aceasta reprezintă munca intelectuală a unei personalități care în timp a creat lucruri nespus de frumoase pentru națiunea română, care a muncit enorm de mult pentru dezvoltarea propriei societăți și pentru binele propriului popor.

Galina MARTEA

Viena
Categorii
ActualitateCultură
Niciun comentariu

Răspunde

*

*

Alte Articole